Turism activ în jurul Mării Negre
0Managerii din turism din Republica Moldova, România şi Bulgaria au stabilit un nou traseu care se adresează atât europenilor, oamenilor din statele ex-sovietice, cât şi cetăţenilor celor trei ţări riverane. Sejurul ar urma să dureze opt zile şi şapte nopţi şi să cuprindă diferite atracţii.
Mănăstiri rupestre, vinării, staţiuni balneare, pensiuni agroturistice, dar şi plaje însorite sau peisaje fascinante din Delta Dunării sunt locurile pe care le vor vizita turiştii străini. Sejurul ar urma să înceapă de la Chişinău şi să se încheie la Albena (Bulgaria), via Orheiul Vechi, Cahul, Eforie Nord (România), Balcik şi altele. Preţurile pot varia, la fel şi tipul de pachet (religios, vitivinicol, balnear sau cultural).
Chiar dacă pentru unii poate părea obositor să parcurgi timp de o săptămână câteva sute de kilometri, există cerere pentru asemenea călătorii, spune Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova.
Drum bătătorit
„În perioada sovietică a fost un traseu de acest fel şi a avut mare succes. După perstroika totul s-a schimbat, oamenii, locurile, şi trebuie să construim de la zero“, susţine şi Ivetta Vlasova, directoarea unei agenţii de turism din Bulgaria.
Unii operatori bulgari au negociat deja cu colegii moldoveni preluarea turiştilor ruşi, ucraineni, bieloruşi de pe aeroporturile din Chişinău şi Kiev şi transportarea lor spre litoralul bulgăresc. Iată de ce, spun că iniţiativa va avea succes. Ei în sfătuiesc pe managerii din domeniu de la noi să promoveze cât mai mult atracţiile turistice care sunt specifice doar ţării noastre, doar astfel, adaugă ei, vom reuşi să atragem cât mai mulţi turişti străini.
FOTO Muzeul în aer liber de la Orheiul Vechi este principala atracţie de pe teritoriul Republicii Moldova/ Tudor Iovu
Preţurile la cazare de la noi se vor reduce
Hotelierii de la Chişinău au calculele lor şi speră că prin acest traseu să atragă turişti din bazinul Mării Negre, chiar dacă recunosc că preţurile de cazare de la noi sunt exagerate. „Este un punct de pornire în dezvoltarea de relaţii comune. Cândva vor scădea şi preţurile. Acum nimeni nu vrea să facă un pas înapoi“, recunoaşte Ala Iovu, patroana unui hotel din Chişinău.
Un alt minus pentru Republica Moldova, dar şi pentru Bulgaria este infrastructura rutieră proastă. Chiar şi aşa, turoperatorii sunt de părearea că ţara noastră va avea de câştigat. „Avem istorie şi tradiţii comune. Este ceva fain. Poate cu această ocazie proprietarii de hoteluri din Moldova vor scădea din preţuri“, afirmă Dumitru Roşu, reprezentantul unei agenţii din Chişinău. „Ne-am convins că putem colabora în domeniul turismului, iar acest lucru va duce la creşterea economică şi îmbunătăţirea infrastructurii. În acest proces trebuie implicate toate comunităţile“, spune Bujanca Dobreva, preşedintele Asociaţiei pentru turism cultural „Evrika“ din Balcik.
FOTO Castelul Reginei Maria de la Balcik (Bulgaria), cândva parte a României
Fostul ministru român al Turismului, Cristian Petrescu, declară că este primul proiect care nu promovează competiţia, ci colaborarea în promovarea şi dezvoltarea turismului, îi încurajează pe cei din domeniu să fie mai creativi. „Cred că toată lumea a fost în Spania, Italia şi Franţa. E momentul să vină în România, Republica Moldova şi Bulgaria“, susţine acesta.
Ne-am convins că putem colabora în domeniul turismului, iar acest lucru va duce la creşterea economică şi îmbunătăţirea infrastructurii. Bujanca Dobreva, preşedinta Asociaţiei „Evrika“, Balcik, Bulgaria
Finanţare europeană
Traseul a fost realizat în cadrul unui proiect european ce şi-a pus ca scop iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în bazinul Mării Negre, prin valorificarea potenţialului turistic al regiunii. „Proiectul nu trebuie să se oprească aici, consecinţele lui ar trebui să se resimtă în câţiva ani“, spune Mihai Bobe, consultant pe proiecte europene în cadrul Primăriei oraşului Eforie.