Transparency International: Autorităţile nu au reuşit resetarea sistemului naţional anticorupţie

Autorităţile nu au reuşit resetarea sistemului naţional anticorupţie. Mai mult, mecanismele devin şi mai confuze prin atribuirea către unele autorităţi anticorupţie (altele decât ANI) a dreptului de a efectua verificări suplimentare a declaraţiilor de avere şi interese personale depuse de angajaţii acestora. Constatările au fost făcute de Transparency Internaţional Moldova într-un raport de monitorizare, transmite IPN.

Potrivit documentului, procesul de reformare a Autorităţii Naţionale de Integritate este lent, periclitându-se potenţiala eficienţă a controlului averilor şi intereselor personale în serviciul public.

„Oricât de mari ar fi aşteptările autorităţilor de la aplicarea testelor de integritate profesională, impactul nu va fi credibil dacă în proces sunt antrenate persoane cu probleme de integritate. De asemenea, întârzierile în adoptarea şi publicarea documentului de politici anticorupţie denotă că autorităţile nu reuşesc a deveni mai eficiente în planificare, fapt care, din start, compromite eficienţa în implementare”, se menţionează într-un comunicat de presă remis de Transparency Internaţional Moldova.

Autorii raportului constată сă, în ianuarie-septembrie 2017, procesul de înfiinţare a ANI prin reorganizarea CNI nu a avansat prea mult, iar drenarea reformei este cauzată de eficienţa şi celeritatea insuficiente ale Consiliului de Integritate (CI). Instituţia nu a aprobat regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa, mai multe şedinţe au fost amânate din lipsa de cvorum, iar în organizarea concursului pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, CI prelungeşte nejustificat procedurile de concurs.

„La mai mult de un an de la adoptarea legilor din pachetul de legi privind integritatea, implementarea acestora nu a mers mai departe decât organizarea concursului pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, procedurile nefiind încă finalizate”, menţionează autori monitorizării. Care mai spun că, prin trenarea procesului de reorganizare, ar putea fi omise anumite termene de prescripţie, în special termenul de prescripţie a răspunderii contravenţionale.

Legea integrităţii, adoptată la 25 mai 2017, a fost publicată la 7 iulie. Potrivit Transparency Internaţional Moldova, prevederile cele mai controversate ale acestei legi sunt conţinute în art. 13 alin. (4). Potrivit acestora, în vederea asigurării integrităţii profesionale specifice autorităţilor anticorupţie, declaraţiile de avere şi interese personale ale agenţilor publici din aceste entităţi pot fi supuse verificărilor suplimentare în cadrul entităţii publice din care fac parte, cu aplicarea consecinţelor prevăzute de legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective de agenţi publici.

„În acest caz, potrivit normelor citate, consecinţele aplicate nu pot fi mai puţin grave decât consecinţele aplicate în virtutea regulilor generale. Evident, prin aceste norme, tuturor autorităţilor anticorupţie, se atribuie competente similare celor deţinute de ANI. Este de remarcat că, în sensul art. 3 din Legea integrităţii, prin autoritate anticorupţie, pe lângă ANI, se înţelege Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De altfel, rămân neclare motivele pentru care MAI este inclus în lista autorităţilor anticorupţie, Legea integrităţii nefiind explicită în acest sens”, menţionează experţii de la Transparency International.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe 6 ianuarie anul curent, a fost publicat Regulamentul cu privire la selectarea şi desemnarea judecătorilor specializaţi în controlul judiciar asupra activităţii de testare a integrităţii profesionale. Ulterior, la 28 februarie, CSM desemnează judecătorii specializaţi în controlul judiciar asupra activităţii de testare a integrităţii profesionale,între care se regăsesc mai mulţi magistraţi cu probleme de integritate, vizaţi anterior în investigaţiile jurnalistice. Acest fapt, spun experţii, compromite instrumentul, care din start a fost contestat de mai multe organizaţii ale societăţii civile.