Studiu: Tinerii din Moldova sunt pasivi şi nu se implică în viaţa social-politică

„Dominat de pesimism şi nemulţumire, reproducând prejudecăţile şi intoleranţa generaţiilor anterioare”. Acesta este portretul tânărului din Republica Moldova, potrivit studiului „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate”, prezentat astăzi, 7 aprilie, la Chişinău, transmite IPN.

Majoritatea tinerilor fac parte din categoria pasivă. Aceştia au venituri mici, educaţie şi nivel de informare redus, au mai puţine relaţii utile, fiind conservatori şi intoleranţi. Tinerii din această categorie rămân înafara tuturor programelor, inclusiv ce ţin de participare. Ei sunt preocupaţi, în fond, de rezolvarea problemelor socio-economice cu care se confruntă. 

De cealaltă parte, minoritatea activă este reprezentată de tinerii care participă la consultări, care încearcă să se implice în procesele de luare a deciziilor. Sunt tineri în căutarea oportunităţilor de dezvoltare personală şi profesională.

Experţii au constatat o participare politică şi civică scăzută a tinerilor din Republica Moldova, aceştia fiind mai puţin activi şi interesaţi decât media populaţiei. Chiar dacă se remarcă o implicare activă a tinerilor prin intermediul reţelelor de socializare, acest lucru nu se reflectă pe deplin în realitate. 

„Mediul online este o sursă foarte bună pentru a colecta idei. Cei care sunt implicaţi în offline, folosesc spaţiile online ca un spaţiu de documentare şi schimb de idei”, a remarcat experta Victoria Cojocariu.

Studiul mai arată că tinerii sunt intoleranţi cu unele grupuri sociale. Din interviurile realizate rezultă că aceştia pot fi, şi în unele situaţii sunt, o sursă de excluziune socială, acţionând activ pentru marginalizarea unor grupuri considerate „prea diferite”. Se resimte o impunere a valorilor conservator-religioase din mai multe direcţii, prin presiuni în cadrul şi în afara şcolilor.

Cel mai des, voluntariatul nu este suficient pentru a motiva tinerii să se implice. Tinerii au nevoie şi de finanţare pentru sustenabilitatea organizaţiilor pe care le creează. În calitate de formă a implicării tinerilor, cea mai răspândită este apartenenţa la un club sportiv (8%), fiind succedată de semnarea petiţiilor (7%). În continuare, 6% din tineri participă la demonstraţii de protest, 4% – la greve, iar câte 3% sunt membri ai unui ONG, ai unei organizaţii religioase, ai unui partid politic, ai unui sindicat sau a unui grup de iniţiativă cetăţenească.

Cercetarea a fost realizată de experţi ai Centrului pentru Inovare Publică din Bucureşti, la iniţiativa Fundaţiei Soros-Moldova. Iar tinerii cu care s-au făcut interviuri au între 15 şi 29 de ani.