STUDIU Moldovenii sunt gata să schimbe pungile de plastic pe cele din hârtie sau textil

Moldovenii se arată dispuşi să renunţe la pungile de plastic, dăunătoare sănătăţii omului şi mediului înconjurător, în schimbul plaselor de pânză, larg răspândite peste hotare.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Magenta Consulting în rândul internaţiunilor, circa 80% din respondenţi ar fi dispuşi să-şi cumpere plase textile în locul sacoşelor cu care ne-am obişnuit.  Iniţiativa de a le oferi ar trebui să vină din partea magazinelor sau a producătorilor de plase, iar preţul pe care sunt gata să-l plătească este de la 10 până la 14 lei. Tot atâţia oameni ar fi gata să facă schimb de pungi, în cadrul unei campanii de tipul „Aduceţi 30 de sacoşe de plastic şi primiţi în schimb una de pânză“.

Totodată, dacă ar fi să aleagă, respondenţii ar prefer să fie deserviţi cu pungi de hârtie, şi nu doar în cazul produselor alimentare. Asta în condiţiile în care 56% din personae consideră că problema pungilor de plastic constă în faptul că ele sunt greu degradabile, adică se descompun în circa 30 de ani.

La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a adoptat o directivă prin care impune ţărilor-membre să reducă utilizarea pungilor subţiri din plastic, semnalând faptul că, în fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa. În Moldova, nu există nici date statistice despre pungile produse anual, dar nici legislaţia necesară.

În timp ce  cei mai mulţi consumatori aruncă la gunoi pungile folosite, odată cu celelalte deşeuri, pun gunoiul în ele sau le ard, autorităţile se bazează pe educarea populaţiei privind impactului negativ asupra mediului a pungilor din plastic nebiodegradabile. Pe de altă parte, ecologiştii susţin că nu e suficient să facem campanii de informare şi că mult mai eficient ar fi să taxăm importul materialului din care se fac sacoşele şi să stimulăm producătorii de ambalaj alternativ.