Studiu: Cei mai săraci moldoveni trăiesc la sate
0Discrepanţa între spaţiul urban şi cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă. 19% din persoane sunt la limita sărăciei la sate, în comparaţie cu 5% în oraşe.
Cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la şocuri economice. Pe lângă inegalităţile monetare, cele mai vulnerabile grupuri (femeile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în etate) sunt expuse la inegalităţi sociale în domeniile educaţiei, sănătăţii, accesului la servicii de calitate, participării. Concluziile se regăsesc în Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat de către PNUD Moldova, transmite IPN.
Expertul economic Dorin Vaculovschi a remarcat că inegalităţile economice duc la frânarea dezvoltării. Studiul denotă că regiunile ţării sunt de 4-5 ori mai subdezvoltate decât municipiul Chişinău.
Angajaţii din municipiul Chişinău se bucură de cele mai mari salarii din Republica Moldova, pe când cei din sud primesc cele mai mici salarii, fapt ce indică o dezvoltare neuniformă a zonelor economice din ţară. Cercetarea mai arată că în 2015 populaţia urbană a avut cheltuieli lunare cu aproximativ 43,5% mai mari decât populaţia rurală, ceea ce a determinat ca ponderea consumului alimentar în totalul cheltuielilor să fie mult mai mare la sate decât în oraşe – 44,8% faţă de 39,6%.
Deşi venitul mediu disponibil al populaţiei a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraş şi sat s-a acutizat. Astfel, diferenţa dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015. Aceste inegalităţi sunt amplificate şi de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localităţile rurale. În lipsa unei creşteri economice resimţite de locuitorii satelor, doar remitenţele sunt cele care asigură consumul.
Cercetarea mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sunt pensionarii. Rata sărăciei în gospodăriile casnice conduse de pensionari a constituit 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât media naţională. Vulnerabilitatea acestei categorii de persoane este generată de mărimea mică pensiei, care reprezintă principala sursă de venit pentru acest grup de populaţie.
În opinia experţilor, reducerea inegalităţii teritoriale poate fi atinsă prin atragerea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii şi economiei locale. În acest sens, este importantă valorificarea drepturilor de proprietate pentru a oferi investitorilor potenţiali garanţiile necesare că nu îşi vor pierde proprietatea în care investesc. Acest fapt ar putea garanta stabilitatea unor locuri de muncă şi creşterea numărului de contribuabili la fondurile de asigurări sociale.
Cât ţine de asigurarea populaţiei în etate cu pensii decente, experţii consideră necesare acţiuni de modernizare sau adaptare a sistemului actual de pensii la rigorile economice, sociale şi demografice. Potrivit lor, modernizarea sistemului reclamă o soluţionare cât mai rapidă a inegalităţilor din interior, având drept scop creşterea treptată a vârstei de pensionare, egalarea acesteia, dar şi a veniturilor dintre bărbaţi şi femei, care în prezent diferă. De asemenea, reformarea sistemului trebuie să includă şi măsuri cu privire la îmbătrânirea activă la locul de muncă, ceea ce ţine în primul rând de crearea condiţiilor legale pentru a facilita accesul persoanelor în etate pe piaţa muncii.