Studenții din România cer retragerea dicţionarului moldovenesc-român

Studenţii din Republica Moldova care învaţă la Galaţi cer retragerea dicţionarului moldovenesc-român. Susţinuţi ştiinţific şi de profesorii Universităţii Dunărea de Jos, ei spun că acest dicţionar nu are nicio utilitate, fiind doar instrument de lucru plin de sinonime şi de erori grave.

Liga Studenţilor Basarabeni din Universitatea Dunărea de Jos (LSBG) îşi exprimă dezacordul față de apariția celei de-a doua ediții a ,„Dicționarului moldovenesc-român" al cărui autor este Vasile Stati, această ediție fiind o completare a pseudodicționarului cu același titlu, editat în anul 2003."Existența în cadrul limbii române a graiului moldovenesc nu justifică nicidecum apariția, «Dicționarului moldovenesc-român», respectiv invenția că în Republica Moldova se vorbește astăzi limba moldovenească", spune preşedintele LSBG, Mihai Creţu.

Tinerii consideră apariția celei de-a doua ediții a ,,Dicționarului moldovenesc-român" ca fiind o provocare și o sfidare a adevărului științific care vorbește despre unitatea ligvistică a poporului român ce locuiește pe cele două maluri ale Prutului. "Ne surprinde apariția unei ediții a dicționarului sus-menționat la Academia de Științe a Moldovei în conjunctura de coaliție a Alianței pentru Integrare Europeană. Mai mult decât atât, vedem apariția acestui dicționar ca pe un pericol pentru aspirațiile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană, aspirații care în ultimii doi ani s-au materializat prin o serie de reforme", mai spune Mihai Creţu.

Studenții sunt convinşi că acest dicţionar nu foloseşte nimănui şi după apariţia lui atmosfera științifică și politică se va perturba, inducând asupra populației neclarități și reacții de incertitudine."Nu-mi foloseşte la nimic acest dicţionar, când am venit în România m-am înţeles perfect în limba română, pe care o ştiu din copilărie. Nu cunosc niciun prieten care să-şi fi cumpărat un astfel de dicţionar", spune Cornel Cernei, student în anul III la inginerie electrică. În concluzie, studenţii cer retragerea întregului tiraj și delimitarea celor care au făcut posibilă apariția așa-zisului ,,dicționar" şi revizuirea legislației privind publicarea diferitelor scrieri, pentru a preîntâmpina editarea sau reeditarea unor falsuri. Tinerii basarabeni din Galaţi sunt susţinuţi ştiinţific şi de cadrele didactice din cadrul Univesităţii Dunărea de Jos. Profesorul Cătălin Enică, de la catedra de Literatură, Lingvistică şi Jurnalism a Universităţii "Dunărea de Jos" spune că lucrarea are un titlu neadecvat.

"Dacă ar fi fost un dicţionar monolingv sau dialectal, l-aş fi considerat un instrument util de lucru. Aşa, apare un semn de întrebare... Întemeiem un idiom care nu există. Lucrarea aceasta tratează mai degrabă o ramificaţie de grai sau subgrai. Titlul este nefericit", spune Cătălin Enică. Dicţionarul, destul de subţire, are multe sinonime, definiţii foarte scurte şi nu indică sursa cuvintelor. În plus, există şi definiţii haioase, care demonstrează clar că dicţionarul are un singur scop: acela de a justifica existenţa unei limbi de stat. Pământul este definit ca lut ars, legumele sunt definite ca fructe, iar prăjitura de ou - jumări. Lada moldovenească înseamnă în româneşte ladă de depozitat cereale, iar toporaşul de peste Prut este ghiocelul românesc. Dicţionarul moldovenesc-român costă aproximativ 180 de lei moldoveneşti, echivalentul a 45 de lei româneşti.