Sintagma „Limba română”, propusă pentru a fi inclusă în mai multe legi
0O iniţiativă legislativă care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în cinci acte legislative şi normative a fost prezentată vineri, 18 octombrie, la un briefing de presă, de către deputatul fracţiunii ACUM, Platforma DA, Iurie Reniţă. Iniţiativa este înaintată „în vederea restabilirii adevărului lingvistic şi istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, transmite IPN.
Documentele în care se propune introducerea sintagmei „limba română” sunt: Codul jurisdicţiei constituţionale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă şi Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
Iurie Reniţă a amintit că magistraţii Curţii Constituţionale au constatat, încă în 2018, desuetudinea Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (din 1 septembrie 1989), care operează cu sintagma „limba moldovenească”.
Potrivit unei alte iniţiative legislative, prezentate de către deputatul fracţiunii PAS, Blocul ACUM, Lilian Carp, se propune modificarea şi completarea Legii cu privire la fundaţiile de caritate. Amendamentele vin să interzică acestora să desfăşoară acţiuni care exprimă preferinţe politice sau favorizează un partid, mişcare social-politică sau concurent electoral. Totodată, membrii consiliului fundaţiei şi ai altor organe ale acesteia nu pot fi persoane de demnitate publică, persoane aflate în funcţii la un partid, mişcare social-politică, sau soţul/soţia acestora.
Potrivit lui Lilian Carp, se propune ca fundaţiile înregistrate până la intrarea în vigoare a acestei legi să aibă un termen de trei luni pentru reînregistrare. Cele care nu se vor conforma vor fi considerate autodizolvate şi radiate din registrul fundaţiilor.
Lilian Carp a mai spus că în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, multe fundaţii de caritate au fost utilizate în scopuri politice, iar tendinţa politicienilor este a le transforma într-un instrument de finanţare netransparentă a proiectelor lor politice, inclusiv pentru a le utiliza în campanii electorale.