Scandal în primăria Chişinăului
0Sala de şedinţe a primăriei Chişinăului a fost ieri scena unor confruntări dure între edilul Dorin Chirtoacă şi reprezentanţii refugiaţilor şi veteranilor transnistreni. Miza conflictului: refugiaţii şi veteranii doresc să cumpere apartamentele primite în chirie de la primărie, iar primarul spune că aşa ceva este ilegal.
Reprezentanţii Mişcării Refugiaţilor Transnistreni l-au acuzat primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, că nu vrea să execute decizia judecătorească conform căreia nu este necesar să aştepte 20 de ani pentru privatizarea apartamentelor în care locuiesc. Reprezentanţii refugiaţilor au întrerupt şedinţa la care participa primarul, l-au înjurat şi stropit cu apă pe edil şi a fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru calmarea spiritelor.
Miza conflictului
O parte din apartamentele locuite de refugiaţii transnistreni au fost construite cu sprijinul financiar al Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), care a oferit un credit în valoare de 60 milioane lei. Preşedintele asociaţiei refugiaţilor, Anatolie Bâzgu, susţine că primarul nu vrea să le facă dreptate, aşa cum ar prevedea decizia judeătorească. Tot el afirmă că „de 10 ani de când se află în fruntea organizaţiei, a prezentat peste 100 de cereri în instanţele de judecată, toate pe această problemă”, cheltuind timp, bani şi sănătate. El s-a arătat indignat că ar trebui să achite suma de 450 mii de lei pentru un apartament cu 3 camere şi de 320 de mii de lei pentru un apartament cu 2 camere, pentru privatizarea acestora.
Dorin Chirtoacă a precizat că „Decizia Curţii Supreme anulează un articol al unui alt regulament, conform căreia nu se permite privatizarea acestor apartamente timp de 20 de ani, dar în acelaşi timp decizia judecătorească nu spune că ei au dreptul să le privatizeze gratuit”. Făcând trimitere la Constituţia Republicii Moldova, un alt document cu care încearcă refugiaţii să obţină privatizarea apartamentelor, Dorin Chirtoacă afirmă că „între Acordul Internaţional şi Constituţia ţării, se dă prioritate Acordului Internaţional”.
Ceartă pe două blocuri
Primarul Chişinăului ne-a prezentat situaţia celor două blocuri locative, construite pentru refugiaţii transnistreni. Blocul de pe strada Ginta Latină are 80 de apartamente, dintre care patru deja au fost privatizate. „Conform legii, două dintre acestea au fost privatizate gratuit de refugiaţi mai vulnerabili, iar pentru celelate două s-a achitat circa 300 şi 150 de mii de lei” a menţionat primarul. Anatolie Bâzgu afirmă însă că blocul de pe strada Ginta Latină „nu are nici nimic cu creditul european”. Pentru adăpostirea refugiaţilor, un bloc asemănător există şi pe strada Milescu Spătaru, bloc. Conform precizărilor lui Dorin Chirtoacă, privatizarea locuinţelor nu poate avea loc până în momentul rambursării creditului. Primarului consideră că refugiaţii doresc privatizarea acestor apartamente pentru ca ulterior să le vândă, iar locuitorii oraşului să plătească creditul CEB.