Sănătatea sexual-reproductivă este subiect tabu în şcolile din Republica Moldova

Elevilor din Republica Moldova le este ruşine să solicite informaţie privind sănătatea sexual-reproductivă pentru că se tem că vor fi etichetaţi şi condamnaţi. Totodată, profesorii refuză să le vorbească minorilor despre acest subiect, chiar dacă este inclus în programul şcolar.

Un grup din 30 de tineri au colectat, în perioada martie-mai 2015, opiniile a 208 de copii, cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani, şi a profesioniştilor din localităţile lor privind activităţile de informare şi serviciile existente în domeniul sănătăţii sexual-reproductive. Tinerii au fost susţinuţi de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). În urma interviurilor realizate, aceştia au descoperit că 1 din 3 specialişti nu a participat la niciun training privind sănătatea sexual-reproductivă.

Profesorii condamnă adolescenţii

De cele mai multe ori, profesorii nu dispun de cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a comunica deschis cu tinerii pe marginea acestor subiecte, considerate a fi ruşinoase. În şcoli, temele privind sănătatea sexual-reproductivă sunt predate în cadrul orelor de biologie sau educaţie civică, însă acestea nu se organizează sistematic. Conform studiului realizat de cei 30 de tineri, majoritatea profesorilor nu oferă informaţie completă, condamnă adolescenţii şi vorbesc mai mult despre abstinenţă, decât despre metode de protecţie. Astfel, există un număr redus de profesori care ştiu şi vor să vorbească la lecţii despre viaţa sexuală şi contracepţie.

Copiii vor să discute despre schimbările fizice şi emoţionale

 Deşi majoritatea elevilor chestionaţi de către membrii grupului de reflecţie spun că nu simt necesitatea de a participa la activităţi de informare despre sănătatea sexual-reproductivă, ei indică anumite subiecte despre care ar dori să discute cu cineva. Astfel, copiii ar vrea să ştie mai multe despre schimbările fizice şi emoţionale care au loc în adolescenţă, infecţiile cu transmitere sexuală, metodele de contracepţie şi planificarea familiei. S-a constatat că minorii preferă să vorbească despre sănătatea sexuală cu specialiştii şi mai puţin cu părinţii. De cele mai multe ori maturii evită aceste discuţii şi ameninţă copiii, spunându-le că vor fi bătuţi sau alungaţi de acasă dacă întreţin relaţii sexuale.

Recomandările tinerilor

Pe lângă constatările elaborate, membrii grupului de reflecţie au formulat şi recomandări în adresa statului. Copiii spun că profesorii trebuie să fie instruiţi să ofere informaţii despre sănătatea sexual-reproductivă într-un mod clar, atractiv, sistematic, adaptat vârstei şi profesionist, fără a apela la stereotipuri şi făcând abstracţie de convingerile personale sau religioase. Statul trebuie să promoveze campanii de informare pentru adolescenţi, părinţi tineri, profesionişti prin care să promoveze mesaje clare de susţinere a tinerilor. 

Grupul de Reflecţie care a realizat studiul este format din 30 de adolescenţi, printre care şi copii cu necesităţi speciale şi de etnie romă, cu vârste cuprinse între 12-18 ani, din 17 raioane şi municipii, inclusiv zona transnistreană şi UTA Găgăuzia. Adolescenţii au efectuat şi alte studii privind respectarea şi încălcarea drepturilor la educaţie, la protecţie faţă de violenţă, abuz şi neglijare şi la sănătate. Raportul copiilor va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului.