Rita Rudusa: Ştirile false nu sunt o noutate, o noutate este volumul acestora

Ştirile false nu sunt o noutate, elementul inovativ este volumul şi posibilităţile de mediatizare a informaţiilor false, care reprezintă un efect advers al realităţii digitale pe care o trăim, susţine directoarea executivă a Centrului de excelenţă media din Letonia, Rita Rudusa.

Potrivit Ritei Rudusa, sarcina jurnaliştilor este să educe consumul critic de media şi să ofere contextul necesar pentru auditoriu, căruia îi vine destul de greu în ultima perioadă, fiind asaltat de multe ştiri dintre care trebuie să înţeleagă ce este adevărat şi ce este fals, ce este de calitate şi ce nu este etc - transmite IPN.

Rita Rudusa a precizat că jurnaliştii nu trebuie să lupte pentru nimic, pentru că această profesie nu presupune lupta pentru ceva, ci o activitate în folosul societăţii. „Trebuie să ţinem minte, mai ales în contextul discuţiilor tot mai răspândite din ultimul timp, despre fake news şi lupta împotriva acestora, că în cazul în care luptăm, nu mai suntem jurnalişti, pentru că această luptă nu este sarcina noastră”, a spus Rita Rudusa, precizând că ceea ce pot face jurnaliştii şi trebuie să facă, este să se uite în oglindă şi să se ocupe cu autoreflecţia, pentru că în afară de faptul că produc un conţinut informaţional, trebuie să fie conştienţi şi de faptul că sunt şi mesagerii „culturii media”.

„Trebuie să explicăm de ce jurnalismul de calitate este important pentru sănătatea societăţii, pentru sănătatea consumatorului individual de media. Dacă vor exista „găuri” în educaţia noastră, nu vom putea distinge ce este şi ce nu este de calitate, atunci, vom fi mai slabi ca şi colectivitate”, a adăugat Rita Rudusa, precizând că, la modul practic, jurnaliştii pot să întreprindă anumite măsuri, iar acest lucru se întâmplă deja în ţările baltice, unde aceştia vin în faţa auditoriului, cu propria imagine şi nume, şi vorbesc despre jurnalism şi principiile acestuia. Pentru că un cititor obişnuit nu cunoaşte regulile de bază ale jurnalismului, jurnaliştii trebuie să deschidă această „bucătărie” şi să le arate oamenilor cum muncesc şi câtă muncă se depune, mai ales într-un material jurnalistic de investigaţie, până acesta ajunge la public.

De asemenea, jurnaliştii pot să atragă auditoriul în formatele netradiţionale, să discute cu elevi, să organizeze concursuri cu conţinut media, pentru că şi tinerii de astăzi produc ştiri prin dispozitivele moderne pe care le au. Presa socială ar trebui să pună accent pe cultura media, să ajute de exemplu auditoriul să recunoască pe Internet ştirile false. Atunci când publicul va cunoaşte că pe o anumită pagină de Internet sunt comercializate medicamente fără licenţă, care sunt periculoase pentru sănătate, vor avea abilităţi să recunoască şi alte surse media care dezinformează. Trebuie să-i oferim auditoriului cunoştinţe elementare prin care să-l facem mai puternic, iar jurnalişti trebuie în primul rând să fie „mesagerii culturii media”, acest lucru nu ne costă financiar. Pentru propaganda media se cheltuiesc milioane, iar pentru diminuarea efectelor acesteia jurnaliştii n-au nevoie de milioane, trebuie doar să fie aproape de auditoriul propriu, să poarte un dialog direct cu cititorul şi să educe consumul critic de media.

IPN aminteşte că în Republica Moldova se realizează mai multe proiecte de educaţie mediatică şi o campanie împotriva informaţiilor false şi tendenţioase, iar astăzi Asociaţia Presei Independente (API) a lansat site-ul www.stopfals.md.