REPUBLICA MOLDOVA Reforma care închide şcoli şi sperie dascăli

Peste 370 de instituţii preuniversitare cu elevi puţini din Republica Moldova vor fi reorganizate în următorii trei ani, iar copiii şi profesorii vor fi transferaţi în alte unităţi de învăţământ.

Ministerul Educaţiei respinge ca nefondate acuzaţiile lansate de comunişti şi democraţi precum că ar avea în plan concedierea a 7.000 de angajaţi din domeniu.

Ministerul Educaţiei a făcut public ieri proiectul reformei în Învăţământ, după ce marţi preşedintele interimar Marian Lupu a acuzat Guvernul că ar pune la cale pe ascuns reorganizarea domeniului şi că ar tăinui iminenta disponibilizare a mii de angajaţi. Învinuiri similare au lansat anterior şi comuniştii.
Mihail Şleahtiţchi, ministrul Educaţiei, a menţionat că optimizările au fost începute în 2010, în raioanele Căuşeni şi Râşcani. Anul acesta, urmează să intre în reformă 221 de şcoli din alte nouă raioane: Ştefan Vodă, Cantemir, Leova, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Glodeni, Călăraşi şi Sângerei, precum şi din municipiile Bălţi şi Chişinău. În 2012, proiectul va cuprinde încă 82 de şcoli, iar în 2013 - alte 75.

Elevii vor face naveta

Copiii din instituţiile în care învaţă un număr redus de elevi vor fi transportaţi cu autobuzul în şcoli de circumscripţie, la o distanţă de 3-15 kilometri de localitate, unde vor fi create condiţii mai bune pentru studiu. Oficialii promit laboratoare şi săli de sport moderne, dar şi profesori înalt calificaţi, angajaţi în bază de concurs.

Şeful de la Educaţie susţine că reforma nu prevede disponibilizarea cadrelor didactice. „În multe şcoli este criză de profesori, aşa că vor putea fi ocupate locurile vacante, iar fiecare profesor va avea o normă didactică, şi nu 1,5 ca în prezent", a explicat ministrul. Mihail Şleahtiţchi afirmă că disponibilizări vor fi operate doar în cazuri excepţionale. Ministrul a mai spus că în clădirile şcolilor reorganizate vor fi găzduite clasele primare, grupele de grădiniţă, dar şi activităţile extracurriculare.

Majoritatea şefilor de direcţii raionale sunt de părerea că reforma e binevenită. Ion Delinschi, şeful Direcţiei Educaţie din Cimişlia, ne-a spus că în raion sunt zece şcoli unde învaţă mai puţin de 110 elevi, în unele chiar numai 50. Elevii din Iurevca, Cimişlia, de la 1 septembrie fac naveta în localitatea vecină. „La început părinţii s-au revoltat. Acum însă toţi sunt mulţumiţi. La şcoala nouă sunt profesori calificaţi, săli de clase frumos amenajate. Primăria le-a oferit transport", a spus şeful direcţiei. Nu toţi profesorii însă salută reformele, fiind speriaţi că şi-ar putea pierde locurile de muncă. „Trebuie să facem economie pe seama altor domenii, şi nu din contul învăţământului", spune Veaceaslav Duca, profesor la Gimnaziul numărul 4 din Cimişlia, instituţie care intră în planul de optimizări.

Mihail Şleahtiţchi a informat că în 2011 vor fi procurate 164 de autocare noi pentru transportarea elevilor la şcoală. ;

Sistem defectuos de finanţare

Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul", susţine că procesul de reorganizare şi optimizare a instituţiilor de învăţământ este extrem de necesar. „Sistemul actual de alocare a banilor pentru şcoli este unul defectuos. Uneori instituţiile de învăţământ mici primeau mai mulţi bani de la stat decât cele mari", susţine acesta.

Expertul spune că guvernanţii trebuie să recompenseze persoanele care vor rămâne fără locuri de muncă în urma reformei din învăţământ, oricât de mari ar fi cheltuielile. „În cazul în care acest lucru nu se va produce, riscăm să avem proteste şi chiar o nouă criză politică. Partidele de stânga nu vor scăpa cu vederea un asemenea lucru", a menţionat Ciurea.

Şi Viorica Goraş-Postică, vicedirector la „Pro Didactica", e de părerea că optimizarea este inevitabilă. „Nu putem avea un proces educaţional de calitate în condiţiile economiei de astăzi. După felul cum se predă acum, având trei clase într-o sală, am revenit la nivelul anilor '70", afirmă Viorica Goraş-Postică.

Vicedirectorul de la „Pro Didactica" a spus că a fost în mai multe şcoli cu un număr redus de elevi. „Chiar şi cadrele didactice spun că nu este eficient să se mai lucreze astfel. Multe ţări europene au trecut printr-un proces asemănător şi au obţinut rezultate remarcabile", a adăugat aceasta. ;

„Războiul" declaraţiilor între partide

Deputatul comunist Igor Dodon a acuzat anterior Guvernul Filat că şi-ar fi asumat reducerea cheltuielilor bugetare prin disponibilizarea a 7.000 de angajaţi din sistemul Educaţiei. „Asta, în schimbul împrumutului de 574 de milioane de dolari, de la Fondul Monetar Internaţional", a spus Dodon. Aceleaşi învinuiri au fost lansate recent şi de către Marian Lupu, preşedintele interimar al Moldovei.

Leonid Bujor, fostul ministru al Educaţiei, care a început implementarea proiectului-pilot în raioanele Căuşeni şi Râşcani, susţine că, de fapt, politica de optimizare a procesului de învăţământ a fost iniţiată încă în 2006, când ţara era guvernată de Partidul Comuniştilor. „Atunci Marian Lupu era preşedinte al Parlamentului, iar Zinaida Greceanâi - premier. Din 2007 şi până în 2008, au fost închise 47 de instituţii de învăţământ fără a se face anumite pregătiri", a spus Bujor.