Refugiaţii au aceleaşi drepturi ca cetăţenii Moldovei, dar nu pot călători fără viză în UE
0Una dintre problemele semnalate de refugiaţii din Republica Moldova este faptul că documentul de călătorie pe care-l obţin odată cu statutul de refugiat nu le permite călătoria fără viză în ţările europene, drept de care se bucură cetăţenii moldoveni.
Într-o conferinţă de presă la IPN, şeful Direcţiei azil şi integrare în cadrul Biroului Migraţie şi Azil MAI, Iulian Popov, a explicat că acest lucru se întâmplă din cauza că, la etapa negocierii liberalizării regimului de vize, s-a pus în discuţie doar ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, nu şi pentru refugiaţi.
„Ce ţine de acordarea vizelor, refugiaţii şi cei care beneficiază de protecţie umanitară urmează să se adreseze la ambasada ţării în care doresc să călătorească, pentru obţinerea vizei. Aici totul depinde de acordurile bilaterale între Republica Moldova şi ţările cu care are regim de vize liberalizat, şi nu este vorba numai de spaţiul UE”, a spus Iulian Popov. Fiecare stat are dreptul suveran să decidă pe cine să admită pe teritoriul ţării sale şi în ce condiţii. De regulă, când se negociază liberalizarea regimului de vize, se merge pe principiul reciprocităţii.
Şeful Direcţiei azil şi integrare a mai spus că din 2001, de când Moldova a aderat la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, lucrurile au evoluat mult. Acum se pune accentul pe integrarea refugiaţilor în societate, lucru care ar însemna acces la studii, la un loc de muncă şi servicii medicale. Actualmente refugiaţii beneficiază de aceleaşi drepturi şi facilităţi ca şi cetăţenii Republicii Moldova. Totodată, prin implicarea lor activă în societate refugiaţii contribuie la dezvoltarea ţării.
Ziua mondială a refugiaţilor este marcată pe 20 iunie. Potrivit şefului Oficiului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) din Republica Moldova, Traian Ţurcanu, este un prilej pentru a aduce un omagiu Agenţiilor şi persoanelor care au contribuit la edificarea sistemului de azil, dar şi refugiaţilor care au reuşit să înceapă viaţa de la zero într-un alt stat. Totodată, este un omagiu pentru cei care au rămas în ţările lor de origine şi pentru cei care nu au reuşit să ajungă la destinaţie.
Numărul solicitanţilor de azil şi statutului de refugiat este în scădere în ultimii doi ani în Republica Moldova. Dacă în anii precedenţi se înregistrau aproximativ 200 de cereri pe an, în 2017 au fost 74 de cereri, iar în primele cinci luni ale anului curent – 43 de cereri. Şi mai mic este numărul persoanelor care au primit protecţia Republicii Moldova, doar 12 persoane în 2017.