Reforma universităţilor din Republica Moldova – modernizarea instituţiilor sau goana după terenuri?

Reforma învăţământului superior a împărţit rectorii universităţilor şi şefii institutelor de cercetare în două tabere. În timp ce unii spun că reforma va duce la modernizarea instituţiilor, alţii spun că miza este preluarea terenurilor de care dispun cele care vor fi absorbite, notează IPN.

Rectorul Universităţii de Stat din Tiraspol, instituţie care în urma reformei ar urma să fie absorbită de Universitatea Pedagogică din Chişinău, califică reforma drept lipsită de transparenţă, întrucât subiectul nu a fost dezbătut cu toţi actorii implicaţi în proces. Potrivit rectorului, prin reforma anunţată se doreşte preluarea patrimoniului universităţilor şi institutelor de cercetare.

„Este o iniţiativă prost gândită, nu sunt clar prevăzute etapele reformei, ce se întâmplă cu angajaţii, ce se întâmplă cu bunurile? Din cauza acestui proces gândit superficial, putem să ne pomenim că furtul miliardului, despre care se vorbeşte atât de mult, ar putea fi doar un mic exerciţiu în comparaţie cu ceea ce se va întâmpla în cazul administrării neraţionale a acestei proces. Nu e vorba de utilaje, ci de terenuri. Sunt institute de cercetare care dispun de sute de hectare şi acesta este un patrimoniu colosal, e vorba de sume enorme. Reforma trebuie să fie bine gândită, cu consultări publice”, a spus rectorul Universităţii din Tirapol, Eduard Coropceanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

În favoarea comasărilor se pronunţă însă rectorii ale căror universităţi vor fi avantajate de reformă. Potrivit anunţului Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Universitatea Tehnică va fi reorganizată prin absorbţia Universităţii Agrare şi a două institute de cercetare.

„În 30 de ani, atât sistemul de cercetare, cât şi cel al învăţământului superior a suferit de o subfinanţare cronică. Suntem în poziţia de subzistenţă, nicidecum nu ne putem gândi la dezvoltare. În condiţiile micşorării numărului de studenţi, de cercetători, pentru că şi sistemul de cercetare se confruntă cu lipsă de cadre, nu mai vin tineri la doctorat, vârsta medie a multor laboratoare şi institute este foarte mare. E timpul să ne unim eforturile ca să abordăm această problemă comună. Cercetarea şi învăţământul superior trebuie să meargă mână în mână”, a spus rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, Viorel Bostan. El afirmă că prin comasare se va reuşi combinarea armonioasă a aspectelor teoretice cu cele practice

Şefii institutelor de cercetare, entităţi care vor fi absorbite de Universitatea Tehnică şi Universitatea de Stat din Moldova, spun că-şi doresc să beneficieze de fonduri pentru dezvoltarea cercetării.

„Reticenţa care vine din partea cercetătorilor se explică prin modalitatea în care se face reforma. Am fi dorit ca în analiza de impact să fie prezentate măcar 2-3 opţiuni alternative. Noi operăm cu cifre, dacă ni se demonstrează că aceasta este ce mai bună opţiune, suntem ok. La moment, din tot ce ni se spune, eu nu văd de ce ar trebui să fim absorbiţi? De ce nu putem conlucra în consorţii? De ce nu putem conta pe fonduri de preaderare? În România de aceste fonduri au beneficiat nu doar universităţile, ci şi institutele de cercetare”, a spus şefa Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie, Liliana Cepoi.

Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru reforma învăţământului superior vor fi alocate 700 de milioane de lei, bani destinaţi modernizării infrastructurii universităţilor şi dezvoltării programelor de studii.