Războiul din Ucraina a cauzat un număr record de cereri de azil în R. Moldova
0De la începutul războiului în Ucraina, în Republica Moldova a fost înregistrat un număr record de cereri de azil. Astfel, dacă, anterior, anual erau procesate până la o sută de cereri de azil, de la sfârşitul lunii februarie şi până în prezent au fost procesate peste opt mii de cereri, transmite IPN.
Totodată, a crescut şi numărul de adresări pentru obţinerea permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. Datele au fost prezentate de către Conducerea Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne într-o conferinţă de presă.
Directorul Borului, Mihail Vodă, a declarat că, deşi s-a înregistrat un număr record, în ultima perioadă depunerea cererilor de azil a încetinit. Din cele peste opt mii depuse până acum, peste şapte mii au fost depuse de către cetăţeni ucraineni. Până în prezent, în sistemul de azil sunt înregistrate peste patru mii de persoane, inclusiv mai mult de 3 200 sunt ucraineni.
Mihail Vodă a menţionat că, pentru a facilita intrarea şi şederea pe teritoriul Moldovei, au fost agreate o serie de derogări de la legislaţia naţională, prin deciziile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale. Chiar de la început, persoanelor venite din Ucraina li s-a permis să intre în ţară cu diferite tipuri de acte. De asemenea, pentru ucraineni s-a facilitat dreptul de şedere în scop de muncă, fiind suficient ca să depună o declaraţie pe proprie răspundere.
„Am analizat statistica persoanelor care se află în prezent pe teritoriul Republicii Moldova, anume cei veniţi din Ucraina. În acest moment se află peste 77 de mii de persoane, care au decis să rămână. Dintre ele, 50 585 de persoane se află mai mult de 90 de zile pe teritoriul Republicii Moldova”, a notat directorul BMA.
Datele unui chestionar realizat de Birou denotă că mai bine de jumătate din refugiaţi sunt din Odesa. 55% dintre respondenţi au vârstele cuprinse între 25 şi 44 de ani. Cât ţine de amplasare, 65% dintre ei locuiesc în Chişinău. Jumătate dintre persoanele intervievate locuiesc la rude, la prieteni şi la voluntari, iar ceilalţi închiriază locuinţe sau locuiesc în centrele de plasament. Întrebaţi despre necesităţile curente, refugiaţii au menţionat accesul la internet, servicii medicale, servicii bancare, serviciu de îngrijire a copilului, transport etc.