Raportul ecologiştilor: „Apa râului Bâc e ca vopseaua“

Pentru a studia starea râului, aproape 30 de tineri au mers pe jos 155 de kilometri, de la Temleeuţi, de unde izvorăşte, până în satul Gura Bâcului. Ce au văzut la ieşirea din Chişinău i-a pus în gardă.

Dacă în satul Temeleuţi starea râului este excelentă, la Străşeni, Călăraşi şi Bucovăţ e bună, atunci la Chişinău, pe strada Varniţa, apa e foarte poluată, cel mai grav fiind la Bulboaca, raionul Anenii Noi. „În satul Chetroasa apa e moartă, ca vopseaua, e plină de nămol, fără vietăţi şi miroase urât“ a spus Iuliana Cantaragiu, expert la Centrul Naţional de Mediu. „Închipuiţi-vă o bombă atomică care ar omorî toţi oamenii. Asta e situaţia acestui râu, pe care tot noi am creat-o“, a adăugat aceasta, care în glumă a propus că peştii să fie dotaţi cu măşti antigaz pentru a supravieţui.

Tinerii sunt mândri de expediţia lor, spunând că ei au reuşit să realizeze mai mult decât Ministerul Mediului. Ei au relatat presei că înainte de a organiza campania au fost la viceministrul Mediului, Lazăr Chirică, care însă i-a întâmpinat cu reproşuri. „Am rămas stupefiaţi când ni s-a spus că 51 de angajaţi ai ministerului pot salubriza 2 kilometri de râu. Dar nu punga sau sticla aruncată este marea problemă, ci chimicalele din apă. În timpul expediţiei am văzut o ţeavă prin care se scurgea în râu lichid de culoare albastră şi care avea consistenţa vopselei“, a relatat Iuliana Cantaragiu.

Experţii în mediu atrag atenţia că legile din domeniu rămân literă moartă, atunci când interesele economice devin mai importante. „Am discutat cu cei de la Ministerul Mediului. Ne-au spus: «Cum vă imaginaţi să stopăm activitatea tuturor agenţilor economici de-a lungul râului Bâc?» Ni s-a creat impresia că ei protejează interesele agenţilor economici, dar nu mediul“, a adăugat Cantaragiu.

Tinerii susţin că iniţiativa lor nu e suficientă şi că trebuie să găsească bani pentru a fi construite staţii de epurare a apei.