Raport: Starea presei din Moldova s-a agravat pe parcursul anului 2017

Starea presei din Republica Moldova s-a agravat pe parcursul anului 2017. Indicele privind Starea Presei din Republica Moldova pentru anul trecut, lansat de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), arată o valoare de 23,69 puncte, cu 2,97 puncte în scădere faţă de 2016. Documentul conţine cronologia principalelor evenimente din perioada de referinţă, cu impact direct sau indirect asupra situaţiei mass-media,transmite IPN.

Starea mass-media este analizată după şapte indicatori relevanţi. Unul dintre ei este cadrul juridic de reglementare a activităţii mass-media, care a fost în regres. Cele mai multe carenţe au fost atestate la aplicarea discreţionar a legislaţiei sau chiar neaplicarea ei de către structurile abilitate. Deseori deciziile unor instituţii-cheie pentru dezvoltarea domeniului mediatic au fost influenţate politic. Se atestă în continuare o concentrare reală a proprietăţii în media, o concurenţă neloială pe piaţa media şi de publicitate.

Un alt indicator analizat a fost contextul politic, unde la fel s-a constatat o situaţie gravă, centrată pe o concentrare mediatică excesivă a proprietăţii în mâinile unor politicieni sau persoane interpuse, prin utilizarea masivă a instituţiilor media ca instrumente de manipulare politică şi discreditare a oponenţilor politici. Mass-media independente, care au promovat o altă poziţie decât cea a guvernării, s-a confruntat cu diferite presiuni, fapt ce a favorizat manipularea şi propaganda prin intermediul instituţiilor media controlate de partidele aflate la guvernare.

Evaluarea mediului economic, de asemenea a arătat că situaţia este gravă, fiind caracterizată prin dependenţa financiară a unor mass-media de partid, piaţa de publicitate subdezvoltată, concentrată în capitală şi monopolizată, lipsa unui măsurător credibil al audienţei, tendinţa patronilor de media de a-şi promova propriile interese sau propria imagine. Mass-media independente economic sunt puţine, fapt ce afectează semnificativ independenţa politicii editoriale în general.

Şi indicatorul privind mediul profesional a înregistrat regrese. Facultăţile de profil pregătesc în exces anumite categorii de specialişti, dar ignoră, parţial sau total, pregătirea altor categorii necesare, precum manageri mediatici, marketologi sau experţi în vânzări. Redacţiile au mari obiecţii faţă de absolvenţii facultăţilor, din motiv că posedă abilităţi insuficiente de „lucru în teren”.

În ceea ce priveşte calitatea jurnalismului, de asemenea au fost înregistrate regrese. Dezinformarea şi manipularea prin intermediul mass-media au prins turaţii maxime. Regrese au fost constatate şi la capitolul securitatea informaţională din perspectivă mediatică, spaţiul fiind dominat de produse informaţionale din străinătate, preponderent din Federaţia Rusă. Situaţia în acest domeniu s-a înrăutăţit din cauza inconsecvenţei decidenţilor politici şi pasivităţii CCA, care ar fi trebuit să garanteze interesul public în domeniul audiovizualului.

Securitatea jurnaliştilor a fost un segment care la fel a înregistrat regrese. În 2017, au persistat cazurile de intimidare şi jignire personală, de ameninţări şi atacuri verbale, campanii de denigrare a jurnaliştilor incomozi, în special, a celor care fac investigaţii, de discreditare şi umilire publică pe reţelele de socializare şi pe site-uri dubioase.

Potrivit CJI, cadrul juridic de reglementare a activităţii mass-media ar trebui să fie completat cu prevederile lipsă în legislaţia naţională şi ajustat la standardele legislaţiei comunitare. Este necesar să fie promovate politici media care să conducă la o reală depolitizare a întregului domeniu mediatic. Să se renunţe la practica de ingerinţă politică în activitatea mass-media, de implicare a mass-media în lupte politice, de utilizare a mass-media controlată de politicieni în scopuri ideologice.

Se mai recomandă să fie instituite norme ce ar limita concentrarea proprietăţii mass-media şi ar elimina practicile anticoncurenţiale din domeniul mediatic şi cel al publicităţii comerciale. Se cere să fie sporită transparenţa finanţării instituţiilor mediatice, fapt ce ar diminua activitatea mass-media din surse pecuniare obscure. Programele de instruire ale instituţiilor formative de profil trebuie să fie ajustate astfel, încât să răspundă necesităţilor mass-media.