R. Moldova, condamnată la CEDO în cazul excluderii Partidului „Patria” din alegerile din 2014

Partidul „Patria” a obţinut câştig de cauză la CEDO în dosarul privind excluderea formaţiunii din alegerile parlamentare din 2014, pentru faptul că partidul, condus la acea vreme de Renato Usatîi, ar fi fost finanţat din exteriorul ţării. Prin urmare, Curtea a obligat R. Moldova să achite partidului 7.500 de cu titlu de prejudiciu moral şi 8.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

La data de 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegeri, instanţele judecătoreşti naţionale au admis acţiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea partidului reclamant pe motivul că, contrar prevederilor legislaţiei electorale, acesta a utilizat fonduri nedeclarate, inclusiv bani din străinătate, scrie Asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”, citată de Adevărul.

CEC a depus acţiunea respectivă urmare a scrisorii primite de la şeful IGP care pretindea că partidul reclamant a utilizat în campanie electorală mai mult de 8 milioane de lei de origine străină care aparţineau lui R. Usatîi, un politician bine cunoscut şi om de afaceri şi candidatul numărul unu de pe lista partidului. Domnul Usatîi activa în Federaţia Rusă, s-a întors în Moldova în 2012 şi a încercat crearea a două partide politice, pe care Ministerul Justiţiei a refuzat să le înregistreze.

Un alt argument pentru excluderea partidului reclamante, de asemenea, acceptat de CEC şi instanţe, a fost că partidul reclamantul aparent a cheltuit peste 5 milioane de lei de mijloace nedeclarate pentru cumpărarea a 11 maşini în mai 2014, combustibil etc.

Instanţele au trecut cu tăcere argumentul partidului reclamant precum că acuzaţiile erau nefondate, că maşinile erau cumpărate până la introducerea de către Renato Usatîi a celor 8 milioane de lei în Moldova şi până la campania electorală, şi că combustibilul şi comunicările GSM au fost achitate din contul bancar a partidului reclamant. Şi nici nu au examinat argumentul precum că CEC a informat partidul reclamant cu 15 minute înainte despre şedinţă pe caz din 26 noiembrie 2014, contrar reglementărilor CEC, ceea ce a făcut dificil pregătirea apărarii pe caz.

Invocând articolul 3 din Protocolul nr. 1, dreptul la alegeri libere, şi Articolul 14, interdicţia discriminării, reclamanţii au pretins că anularea participării Patriei în alegerile din 2014 a fost arbitrară şi a avut motive ascunse, şi anume excluderea unui concurent cu un înalt suport din partea populaţiei.

Curtea a concluzionat că ingerinţa în drepturile electorale a reclamanţilor nu a respectat standardele impuse de Articolul 3 din Protocolul nr. 1. În particular, excluderea partidului reclamant din cursa electorală nu s-a bazat pe dovezi suficiente şi relevante, procedurile în faţa comisiei şi instanţelor judecătoreşti nu au acordat partidului reclamant suficiente garanţii împotriva arbitrariului, şi că deciziile autorităţilor naţionale nu au fost motivate şi corespunzător au fost arbitrare.

În faţa Curţii reclamanţii au fost reprezentaţi de către I. Pohila şi S. Pavlovschi, avocaţi din Chişinău.