Preţul salvării Băncii de Economii: 500-700 milioane de lei. Experţii spun că BNM putea preveni dezastrul de la BEM
0Pentru a recapitaliza instituţia financiară, statul trebuie să rupă o sumă imensă din buget, spun experţii. Specialiştii de la FMI au atenţionat asupra riscului de pierdere şi a banilor alocaţi pentru recapitalizarea BEM.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) susţine că injectarea de capital va reduce din presiunea cauzată de creditele neperfomante ale Băncii de Economii (BEM). „Din informaţiile pe care le avem în baza unui control recent la BEM, este nevoie de 500-700 de milioane de lei. Credem că acţionarii se vor comporta ca nişte investitori raţionali şi toţi vor participa la majorarea capitalului social“, a declarat Dorin Drăguţanu.
O decizie politică
Şeful băncii centrale afirmă că pentru a salva instituţia este nevoie de o decizie politică, la nivel de Guvern şi de Parlament. „Când e nevoie, se pot găsi bani. Miza este destul de mare. Sperăm că toate persoanele care ştiu ce se întâmplă la Banca de Economii vor analiza la rece necesitatea de a susţine această bancă. Ei cunosc foarte bine care ar putea fi impactul asupra sistemului bancar şi a economiei în caz contrar“, a precizat guvernatorul.
Potrivit lui, banca are nevoie de un management profesionist şi independent de politicile statului. „Faptul că Guvernul deţine 56% din acţiunile BEM nu înseamnă că autorităţile trebuie să se implice în fiecare zi în treburile instituţiei“, a explicat Dorin Drăguţanu. De asemenea, guvernatorul consideră că situaţia creată la BEM se datorează şi unor carenţe în legislaţie în privinţa gradului de responsabilitate a bancherilor pentru cele ce se întâmplă la o bancă.
"Cu cât mai mulţi bancheri vor fi pedepsiţi, cu atât mai stabil va fi sistemul. Or, dacă un director de bancă face nereguli, s-au deprins să dea vina de BNM", a menţionat guvernatorul.
Premierul Vlad Filat a refuzat să comenteze declaraţiile guvernatorului pentru a nu înrăutăţi situaţia.
BNM putea preveni dezastrul de la Banca de Economii
În acelaşi timp, unii specialişti afirmă că o parte din vină pentru dezastrul de la BEM îi revine Băncii Naţionale, care ar fi putut interveni încă acum un an. „Autoritatea bancară putea să numească un administrator şi să sancţioneze dur conducerea BEM. Astfel, putea fi oprită degradarea băncii“, afirmă expertul financiar Sveatoslav Mihalache.
Economistul Sorin Hadârcă susţine că unul dintre motivele crizei de la BEM este şi faptul că o mare parte din clienţii săi reprezintă întreprinderi de stat. „Recapitalizarea şi lichidarea gajului sunt cele mai urgente măsuri necesare pentru stabilizarea băncii. Totodată, aceasta trebuie să-şi diversifice portofoliul de credite, orientându-se spre clienţi privaţi, iar în final instituţia ar trebui privatizată“, precizează expertul.
În opinia lui, la recapitalizarea băncii trebuie să participe toţi acţionarii, iar cel majoritar, statul, va fi nevoit să renunţe la anumite cheltuieli publice. „Va fi o decizie dificilă, dar în caz contrar statul riscă să piardă controlul asupra băncii“, menţionează Sorin Hadârcă.
Şi experţii FMI sugerează autorităţilor să ia măsuri urgente până la 31 martie pentru a evita falimentul băncii care a raportat pierderi de 313 milioane de lei şi un volum de circa 1,3 miliarde de lei de credite neperformante.