Politicienii nu vor renunţa la controlul asupra CNI

Comisia Naţională de Integritate ar putea fi transformată într-un Centru Naţional de Integritate, care se va ocupa atât de constatarea, cât şi de sancţionarea funcţionarilor care încalcă regimul de declarare a averii şi intereselor. Ministerul Justiţiei consideră că o astfel de decizie ar consolida cadrul naţional juridic, inclusiv reforma naţională de integritate.

De asemenea, Ministerul Justiţiei doreşte ca preşedintele viitorului Centru de Integritate să fi ales de către preşedintele Republicii Moldova, dar această alegere să aibă loc în baza unui concurs, procedură similară numirii în funcţie a judecătorilor. O altă propunere vizează sistemul de distribuţie a dosarelor de verificare pentru ofiţerii de integritate care ar trebui să fie un sistem aleatoriu - aşa cum are loc sau ar trebui să aibă loc distribuţia aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată.

Firul s-ar putea rupe din nou

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) are însă unele obiecţii. „Sunt mai multe carenţe care rezultă din legislaţie, însă ele nu merg atât de departe încât formula aceasta de restucturare fundamentală să fie soluţia. Îmi este teamă că anume prin această reformare să nu ajungem, din nou, în punctul zero”, a afirmat Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, în cadrul unei dezbateri publice organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul moldovacurata.md.

Mai multe pârghii, mai multă eficienţă

Petru Macovei, directorul API, susţine parţial proiectul propus de Ministerul Justiţiei. „Eu nu aş susţine 100% această reformă. Eu cred că este nevoie ca CNI să-i fie oferite pârghii pentru a putea funcţiona, să poată aplica amenzi, să-i poată pune la punct pe funcţionarii care nu-şi declară averea sau o declară ironat. Pe de altă parte, sunt de acord cu propunerea Ministerului Justiţiei de a fi modificat completamente formularul declaraţii de avere şi interese”. În prezent, există două tipuri de astfel de formulare, dar care din punct de vedere conceptual sunt diferite. Ministerul Justiţiei propune ca ele să fie unite într-o singură formă.

CNI, o reflecţie a partidelor politice

Reorganizarea Comisiei Naţionale de Intergitate într-un Centru Naţional de Integritate este contestată de o parte din experţi, dar şi de membrii CNI, care cred că politicienii special vor să reducă la zero activitatea lor. „Eu cred că şi cei de la CNI exagerează. Eficienţa lor este foarte redusă. Lucrul acesta se întâmplă pentru că nici ei nu sunt foarte insistenţi în ceea ce fac, se autosesizează mai mult din materialele din presă, iar în multe din aceste cazuri nu există o finalitate. Eu cred că ar trebui să rămână această Comisie Naţională de Integritate, dar să-i fie oferite competenţe reale legislative, să fie exclusă inversiunea politicului, căci este foarte clar că actuala componenţă a CNI este o reflecţie a Parlamentului Republicii Moldova, a partidelor din Parlament şi asta înseamnă că nu întotdeauna pot fi adoptate decizii echilibrate şi echidistante”, a adăugat Petru Macovei.

Termen interpretat diferit

Principala problemă care există acum şi pentru care au existat multe discuţii între CNI, CNA şi Procuratura Anticorupţie este aşa-numitul termen de prescripţie. „Pe mine mă miră faptul că noi discutăm de doi ani, de când funcţionează CNI, despre o chichiţă în legislaţie. CNI interpretează prevederea legislativă „termenul de prescripţie”, care în opinia lor e de trei luni din momentul adoptării deciziei, pe când CNA spune că termenul de prescripţie curge din momentul comiterii infracţiunii. Motiv pentru care un dosar transmis de către CNI la CNA se închide, deoarece termenul de prescripţie, aşa cum îl vede CNA, a expirat. Eu sunt revoltat de faptul că de doi ani de zile se discută despre acest lucru, dar nu a existat nicio iniţiativă legislativă de a schimba interpretarea legii”, a precizat Petru Macovei. El a sugerat că modificarea acesteia ar putea să eficientizeze foarte mult activitatea CNI.

Experienţa României, un exemplu

Dacă CNI ar avea adevărate posibilităţi, acesta ar funcţiona similar cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România. La noi există însă multe filtre. Atunci când este vorba de o încălcare, CNI trebuie să adopte un act de constatare, acesta se transmite la CNA, care trebuie să facă o investigaţie. Dacă e vorba de o faptă gravă, atunci dosarul e transmis la Procuratura Anticorupţie. „Deci, am inventat tot felul de obstacole în calea pedepsirii funcţionarilor care încalcă regimul de declarare a averii şi intereselor”, a constatat directorul API.

Proiect fără succes garantat

Propunerile Ministerului de Justiţie ar putea să nu fie acceptate de Parlament. „Eu cred că proiectele nu vor avea mare succes, deoarece Parlamentul pare a fi interesat să-şi păstreze CNI, iar acum chiar are toată discreţia să influenţeze asupra acestui organ”, a afirmat Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

„Această comisie a reuşit să restarteze mai multe lucruri. Chiar dacă legea privind depunerea declaraţiilor cu privire la interesele personale există din anul 2008, abia în anul 2013 a început să funcţioneze: au început să fie verificate declaraţiile, au apărut primele sancţiuni. Însă eu am mari rezerve şi sunt mai critică referitor la eficienţa acesteia. Iar eficienţă nu înseamnă doar volumul de lucru, ci cât ai făcut în raport cu cât puteai să faci”.

Reformarea şi reorganizarea CNI este un obiectiv al guvernării actuale, menţionat în Programul de guvernare. Noul executiv vrea să reformeze inclusiv modul de organizare a atribuţiilor şi a procedurilor aplicate la efectuarea controlului averilor şi intereselor personale, al respectării regimului juridic al conflictului de interese, incompatibilităţilor şi restricţiilor.