Peste 15% din moldoveni intenţionează să se mute în următorii trei ani într-o altă ţară

Peste 15% din populaţia Republicii Moldova intenţionează să se mute în următorii trei ani într-o altă ţară. Ponderea populaţiei de la oraş cu o astfel de intenţie este mai mare decât a celor de la sat: 21% şi, respectiv, 12,3%. Bărbaţii au intenţia să emigreze în următorii trei ani în măsură mai mare decât femeile, arată datele Studiului „Generaţii şi Gen”, realizat de UNFPA Moldova, transmite IPN.

Studiul relevă că la grupele de vârstă 15-19 ani şi 20-24 de ani proporţia populaţiei care intenţionează să emigreze în următorii trei ani este în jurul valorii de o treime, iar la următoarele două categorii de vârstă (25-29 şi 30-34 de ani) – în jurul valorii de un sfert. După 45 de ani, ponderea celor cu astfel de intenţie se reduce sub 9%. Respondenţii din municipiul Chişinău s-au evidenţiat prin cea mai mare pondere – 26%, comparativ cu celelalte regiuni, unde ponderea este de 12-14%. Persoanele cu studii superioare şi cele singure s-au remarcat prin cele mai mari ponderi de a emigra. În funcţie de statutul ocupaţional, această intenţie este caracteristică tuturor categoriilor, mai puţin pensionarilor.

În altă ordine de idei, studiul a arătat că sarcinile domestice legate de îngrijirea gospodăriei sunt o responsabilitate exclusivă pentru majoritatea femeilor din Moldova. 82,6% femei sunt primordial responsabile de pregătirea meselor, 79,6% – de curăţenia casei şi 88,6% – de spălatul rufelor, ponderea bărbaţilor care sunt de cele mai multe ori responsabili de aceste sarcini este de zeci de ori mai mică. Altfel spus, ponderea gospodăriilor unde există o divizare echitabilă a acestor sarcini este destul de mică. Aceste cifre indică asupra unei divizări acut inegale a sarcinilor şi muncilor de îngrijire bazate pe criteriul de gen. Genul este factorul determinant care explică această partajare mai mult decât alţi factori socio-demografici. Majoritatea bărbaţilor şi femeilor sunt mulţumiţi de felul în care sunt divizate responsabilităţile în cadrul gospodăriei. Totuşi, mai puţine femei sunt mulţumite – 59,9%, comparativ cu bărbaţii – 77,7%. Nivelul de satisfacţie a femeilor a scăzut cu 7,2 puncte procentuale în urma pandemiei.

Totodată, conform rezultatelor GGS, doar 28,9% din gospodării dispun de venituri pentru a acoperi necesităţile de bază. Rolurile şi sarcina cu privire la evidenţa finanţelor în cadrul gospodăriilor sunt mai difuze, în aproximativ 24,4% din familii această responsabilitate revine bărbaţilor, comparativ cu 28,8% de gospodării în care femeile sunt în principal responsabile de gestiunea financiară şi achitarea facturilor. Cea mai mare parte a populaţiei anticipează că veniturile nu se vor modifica în următorii trei ani: 41% din total respondenţi. Această constatare este îngrijorătoare pe fundalul nivelului scăzut al veniturilor şi, în general, al calităţii vieţii, sugerând aşteptările privind perpetuarea stării actuale de lucruri.

Din totalul respondenţilor, 72,3% trăiesc în case de locuit individuale sau separate, 3% – în case înşiruite şi 23,8% – în apartamente la bloc. În mediul urban, cei mai mulţi locuiesc în apartamente la bloc, la sate cei mai mulţi trăiesc în case individuale sau separate. Circa 7% din subiecţi au menţionat că închiriază locuinţe. Persoanele tinere cu vârsta de până la 39 de ani cel mai mult au spus că familia închiriază locuinţa. Pe parcursul întregii vieţi, cei mai mulţi oameni reuşesc să-şi achiziţioneze propria locuinţă, din acest considerent proporţia persoanelor care după 50 de ani închiriază locuinţa este  redusă.