Pe ce îşi pierd timpul moldovenii

Un studiu făcut public de Biroul Naţional de Statistică arată că petrecem prea puţin timp în beneficiul nostru. În schimb, îl pierdem pe munci casnice şi activităţi nesănătoase.

Suntem prea ocupaţi ca să mai avem timp pentru noi înşine. Măcar dacă această muncă pe care o desfăşurăm ne-ar aduce satisfacţii remarcabile, însă, potrivit studiului „Utilizarea timpului în Republica Moldova“, realizat de Biroul Naţional de Statistică, cu sprijinul financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UN Women şi Guvernul Suediei, aproape patru ore pe zi lucrăm fără să primim vreo remuneraţie.

Relaxare, la un pahar de vorbă sau în faţa televizorului

Autorii cercetării susţin că opt din zece femei şi nouă din zece bărbaţi se deplasează zilnic câte aproape o oră şi jumătate, cu diferite treburi. Bărbaţii, mai ales, cu maşina personală, iar femeile, în majoritatea cazurilor, cu mijloacele de transport în comun. În studiu apar şi o serie de rezultate deloc plăcute, referitoare la activitatea noastră. Fiecare a şasea femeie (din zece) şi fiecare al optulea bărbat e de părere că starea sa de sănătate e şubredă. Sportul însă este practicat de fiecare al treilea orăşean şi fiecare al optulea locuitor de la sate, iar timpul liber ni-l petrecem la un pahar de băutură cu prietenii şi în faţa televizorului sau a calculatorului.

„Oricine îşi gestionează bine timpul, îşi poate programa şi o sesiune de exerciţii fizice. Dacă nu poate, şi 30 de minute de mers pe jos sunt foarte benefice pentru sănătate. Moldovenii îşi petrec timpul liber la nişte frigărui, la un pahar de vorbă cu prietenii, la o cumetrie sau la o nuntă. Pentru aceste activităţi nu-şi refuză timpul, dar pentru activităţi sănătoase nu găsesc răgaz“, precizează directoarea Centrului Municipal de Sănătate Publică din Chişinău, Luminiţa Suveică.

Problemă de valori şi de priorităţi

Despre o ieşire la teatru sau film ori despre citirea unei cărţi bune nici că poate fi vorba. Cercetarea mai arată că, în medie, petrecem jumătate de oră pe zi cu musafirii, la fel ca suedezii şi ca polonezii, dar ne odihnim un sfert de ceas la prânz, aidoma germanilor şi britanicilor. În schimb, 0,45% dintre cei de la oraş merg la teatru şi la cinema, iar 0,2% dintre locuitorii din mediul rural aleg astfel de activităţi recreative.

„Ceea ce pentru unii înseamnă că n-au timp, eu consider o irosire a timpului. Dacă ar fi să meargă la cosit sau să citească o carte, e foarte probabil ca un ţăran să aleagă partea materială a lucrurilor, ceea ce nu-i condamnabil. Dar dacă între a sta la poartă să scuipe seminţe şi a citi un ziar alege prima variantă, atunci avem o problemă de valori şi de priorităţi“, e de părere psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie.

Cât timp îngrijim de copii

Timpul pe care-l alocăm îngrijirii copilului e o chestiune aparte. Conform studiului, numărul mamelor care îşi îngrijesc copiii zi de zi e aproape dublu faţă de cel al taţilor. Şase din zece moldovence petrec minim două ore pe zi pentru a-i spăla, hrăni şi îngriji pe cei mici, activitate împărtăşită direct de doi din zece taţi.

„Stau toată ziua cu copilul meu, fiindcă are doar trei luni. Chiar şi atunci când ies cu prietenele mele, iau şi bebeluşul. Poate voi reîncepe să merg la teatru şi la cinema fără el, după ce va împlini un an“, ne-a spus Lina Bădică, o specialistă în programare IT, în timp ce-şi plimba micuţul prin parc, în centrul Chişinăului. „Înainte să fiu mămică, ieşeam câte două-trei ore pe zi cu prietenii, în oraş. Acum petrec zi şi noapte cu copilul, fiindcă fără mine nu poate sta liniştit“, a susţinut şi Iana Băluţă, vânzătoare.

Cei cu venituri modeste, mai preocupaţi de lectură decât cei înstăriţi

Moldovenii alocă trei ore şi jumătate pe zi activităţilor de divertisment şi vieţii sociale, în timp ce consoartele lor petrec doar trei ore. Nu vă gândiţi că e vorba despre incursiuni culturale. Circa 59% dintre moldoveni stau acasă, arată studiul BNS. Un alt aspect interesant e că moldovenii cu venituri modeste sunt mai preocupate de activităţile culturale şi de lectură decât cei înstăriţi.

„Biblioteca noastră e frecventată în special de studenţi. Exceptând cercetătorii şi profesioniştii din diverse domenii, o categorie importantă o reprezntă pensionarii şi şomerii. Ei citesc îndeosebi despre istoria românilor din Basarabia, dar şi cărţi de limbi străine şi de anumite specialităţi“, a spus directorul Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău.

Suntem neatenţi la boli

Aproape 57% dintre orăşeni şi 45% dintre oamenii de la sate consideră că stau bine cu sănătatea. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, această pondere mai mică din mediul rural e dată de veniturile mici, accesul redus la serviciile medicale, atitudinea neglijentă faţă de sănătate şi rata mai mare de îmbătrânire.

Studiul arată că fetele sunt educate mai strict cu privire la starea de sănătate, în timp ce preocuparea faţă de acest subiect e mai mică la băieţi. Acest dezechilibru duce la subestimarea unor simptome şi neglijarea semnelor de boală şi în final - la o mortalitate timpurie mai mare în rândul bărbaţilor. Şi în privinţa sporturilor practicate sunt diferenţe remarcabile între moldovenii din mediul urban şi cei de la ţară. Astfel, bărbaţii din sate preferă sporturile cu mingea, în timp ce semenii lor din oraşe sunt mai preocupaţi de gimnastică şi fitness.

Ne deplasăm cu autobuzele şi troleibuzele

Ne place să mergem pe jos, iar atunci când ne grăbim, luăm un mijloc de transport în comun. Femeile preferă să meargă mai mult cu autobuzele şi troleibuzele, în vreme ce bărbaţii se deplasează în special cu autoturismele, fie personale, fie de serviciu. La ţară, cele mai populare mijloace de transport în comun sunt autocarele, care reprezintă 90,2% din timpul dedicat călătoriilor. Potrivit studiului, doar 11,8% dintre moldoveni se deplasează cu maşina personală.

Şi în privinţa călătoriilor cu taxiul suntem diferiţi. Orăşenii apelează la firmele de taxi pentru activităţile de petrecere a timpului liber, în vreme ce locuitorii din mediul rural cheamă taxiul pentru drumurile la serviciu sau la cumpărături, din cauza accesului restrâns la alte mijloace de transport.

Acţiunile de voluntariat, doar printre vecini

Alocăm de aproape trei ori mai mult timp pentru activităţile de voluntariat pentru vecinii care ne solicită ajutorul, dar ne implicăm de cinci ori mai puţin în activităţile organizaţiilor, în comparaţie cu italienii şi spaniolii. De fapt, potrivit statisticilor, doar unul din 500 de moldoveni participă în acţiuni de voluntariat prin intermediul unor ONG-uri.

Studiul BNS arată că moldovenii cu venituri mici dedică cu 40% mai mult timp activităţilor de voluntariat decât cei cu venituri generoase. Specialiştii consideră că în Republica Moldova percepţia privind activităţile de voluntariat e specifică unui stat cu un nivel înalt de ruralizare. Aceasta vizează comunităţile mici, unde biserica se bucură de autoritate, iar locuitorii se ajută reciproc.