Parlamentul a dat notă Procuraturii şi CNA în investigarea fraudei bancare

Parlamentul a dat notă nesatisfăcătoare activităţii Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie în ceea ce priveşte recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Proiectul de hotărâre a fost propus de Comisia juridică, numiri şi imunităţi, după analiza informaţiilor în scris prezentate de Procuratura Generală, şi a fost votat de 57 de deputaţi, transmite IPN.

Parlamentul constată lipsa de acţiuni măsurabile şi progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar şi consideră că, prin acţiunile ineficiente ale conducătorilor autorităţilor responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Legislativul solicită Procuraturii Generale întreprinderea măsurilor şi intensificarea colaborării internaţionale cu serviciile speciale ale altor ţări, inclusiv prin echipe comune de investigaţie, şi cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiţie Penală, în vederea investigării fraudei bancare şi recuperării globale a mijloacelor şi activelor sustrase.

De asemenea, Parlamentul cere elaborarea şi aprobarea în termen de 30 de zile a unui instrument eficient, efectiv şi realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum şi a unui nou plan de acţiuni pentru implementarea acestuia şi raportarea publică semestrială progreselor obţinute.

Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să întreprindă toate măsurile de rigoare, în condiţiile legii, pentru ca instanţele judecătoreşti, la înfăptuirea justiţiei în cauzele ce ţin de devalizarea sistemului bancar şi de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, să asigure respectarea principiilor privind celeritatea procesului, transparenţa activităţii de înfăptuire a justiţiei şi deschiderea faţă de societate.

Potrivit deputatului BCS, Vlad Batrîncea, prisma prin care trebuie analizată situaţia este recuperarea banilor. Deputatul a remarcat că printre instituţiile responsabile în proiect nu apare ARBI şi procuraturile specializate, ceea ce creează impresia că proiectul e mai mult o răfuială politică cu unele persoane şi nu arată o dorinţă sinceră. În opinia sa, e nevoie să se mai lucreze la document, să fie evidenţiat mai clar rolul BNM.
 
Deputatul Fracţiunii Partidului Politic Şor, Denis Ulanov, a declarat că fracţiunea s-a abţinut de la vot pentru a nu fi învinuiţi de reglare de conturi cu procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

Deputatul PAS, Lilian Carp, s-a întrebat dacă în raport sunt indicate câte proceduri penale au fost pornite pe furtul miliardului şi câte au finalitate. La care Olesea Stamate a spus că nota oferă o anumită informaţie cu privire la cauzele penale trimise în judecată, în jur de 4 sau 5 – componente ale dosarului mare frauda bancară.

Igor Grosu a propus ca raportul Procuraturii generale să fie făcut public odată cu consumarea subiectului în Parlament.