Pădurea Domnească: şansa la viaţă a copacilor depinde de inundaţii
0O bună parte din stejarii care cresc în Pădurea Domnească au nevoie de inundaţii care să spele solul în care cresc. Valeriu Ţarigradschi, preşedintele raionului Glodeni, şi fostul director al Rezervaţiei Pădurea Domnească, a comunicat pentru IPN că a făcut demersuri către autorităţi să permită provocarea unor inundaţii dirijate pentru a salva copacii, dar încă nu a primit răspuns.
Potrivit lui Valeriu Ţarigradschi, copacii se usucă deoarece sunt populaţi de păsări care influenţează aciditatea solului. „În Pădurea Domnească avem un monument faunistic care se numeşte Ţara Bâtlanilor. E o enigmă această colonie de egrete, numite în popor bâtlani, păsări de baltă care în bazinul dunărean îşi fac cuiburile în stufăriş, şi numai în Moldova, nu se ştie de ce, aceste păsări îşi fac cuiburile pe stejari. Această colonie este aici de cel puţin 150 de ani şi zoologii noştri încă nu au descoperit de ce aceste păsări îşi fac cuiburile pe arbori”, a specificat Valeriu Ţarigradschi.
Problemele au apărut după ce a fost construit digul Costeşti-Stânca pe râul Prut. Până la construcţia digului în zonă aveau loc inundaţii sezoniere o dată la 3-4 ani. Fostul director al rezervaţiei spune că acolo unde trăiesc păsările se măreşte aciditatea solurilor, fapt care influenţează arborii şi aceştia se usucă, iar inundaţiile periodice spălau solurile. „Acum păsările nu mai cuibăresc pe copacii uscaţi şi încep să migreze în adâncul pădurii”, a spus Valeriu Ţarigradschi.
Râul Prut este controlat de către om şi ar putea fi provocate inundaţii dirijate care ar spăla solurile – spune specialistul. „Am făcut demersuri către autorităţi mai mulţi ani la rând şi, deşi ni se promite că se vor gândi la aceasta, încă nu s-a luat o decizie deoarece provocarea inundaţiilor înseamnă şi resurse cheltuite, dar şi responsabilitate, acestea au riscul lor”, a specificat preşedintele raionului Glodeni.
Valeriu Ţarigradschi a comunicat că în Pădurea Domnească există un trup de pădure de stejar secular cu vârsta de peste 400 de ani, pe 120 de hectare. Autorităţile din raion doresc să refacă pădurea de stejari seculari iniţială folosind ghindele stejarilor care încă fructifică.