Oficial al Consiliului Europei: „În Moldova legislaţia nu e perfectă, dar nu putem vorbi despre fraudarea alegerilor”

Legislaţia electorală din Republica Moldova nu este perfectă, dar acest lucru nu înseamnă că alegerile pot fi falsificate. Cele mai mari probleme ţin de dreptul alegătorilor de a vota conform vizei de reşedinţă/domiciliu, politicienii urmând să modifice legislaţia în acest sens, dar şi de facilitarea procedurii pentru candidaţii independenţi care vor să participe în alegeri.

Totodată, elaborarea listelor electorale este subiectul primordial, în jurul căruia sunt concentrate celelalte chestiuni tehnice şi legale din domeniul electoral.

Rolul listelor electorale în asigurarea unui proces electoral corect şi transparent a fost subiectul unei conferinţe internaţionale, la Chişinău, la care au participat experţi internaţionali, reprezentanţi ai Consiliului Europei, OSCE, dar şi primari din ţară.

Revizuirea Codului electoral, o necesitate

Conferinţa a avut drept scop analiza modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale generale din iunie 2015. Concluzia generală a fost că scrutinul local a avut loc fără încălcări. Totodată, autorităţilor din Republica Moldova li s-a recomandat să îmbunătăţească anumite prevederi ale legislaţiei electorale.

Recomandările se referă, în mare parte, la înlăturarea confuziei care se crează atunci când se decide că votarea are loc fie în baza vizei de reşedinţă, fie în baza locului de domiciliu, dar şi la facilitarea dreptului de a fi ales a candidaţilor independenţi. Aceştia, potrivit observatorilor, nu au posibilitatea de a candida din cauza prevederilor legale actuale, care ar fi prea discriminatorii.

Despre mai multe aspecte ale procesului electoral ne-a vorbit, în exclusivitate, François Friederich, şef al Diviziunii Asistenţă Electorală, Directoratul General II - Democraţie din cadrul Consiliului Europei.

François Friederich: „Oamenii sunt obosiţi să meargă la alegeri o dată la câteva luni”

De ce elaborarea listelor electorale este subiect al unei conferinţe internaţionale? Care e cea mai mare problemă, în acest sens?

Este un subiect important, deoarece dreptul la vot este un principiu al democraţiei, iar potrivit legislaţiei, doar cei înregistraţi în listele electorale pot să voteze. Acest lucru trebuie să fie reglementat. Cea mai mare problemă ţine de dreptul oamenilor de a vota, dar care nu au reşedinţă permanentă în ţară. E vorba despre cei care vin doar pentru ziua alegerilor. Este o problemă şi trebuie să fie clarificată. Acesta a fost unul din scopurile conferinţei.

CEC utilizează Registrul electronic al alegătorilor, iar la ultimele alegeri acesta a avut probleme. Care e importanţa acestuia?

E important pentru că înseamnă viitorul. Eu cred mult în tehnologiile informaţionale. Dar, am mai spus-o, nu există o ştiinţă perfectă. Lucrăm cu oamenii, iar sistemul trebuie îmbunătăţit. Cred că CEC are capacitatea să implementeze Registrul electronic la toate standardele internaţionale.

Cât de bine este ca partidele politice să fie finanţate de stat, inclusiv în perioade de crize economice?

Este normal ca să se întâmple acest lucru. Trebuie să existe un control al finanţării partidelor politice şi al campaniilor electorale, pentru a fixa anumite limite şi a oferi tuturor posibilitatea să candideze. Acesta tot este un drept. Nu trebuie să existe discriminare bazată pe finanţare. Chiar şi în timpul crizelor. Suntem într-o sferă publică, acolo unde interesele private nu trebuie să intervină. Deci, această chestiune trebuie să fie reglementată. În Franţa, spre exemplu, există un control strict al finanţării partidelor. Persoanele fizice pot oferi până la 7 mii de euro pentru un cadidat. Nu este mult, dar asta e limita. Sper foarte mult că această clarificare va fi găsită şi în R. Moldova pentru a asigura transparenţa.

La ora actuală şi cu legislaţia pe care o avem, putem vorbi despre fraudarea alegerilor în Moldova?

Nu există o legislaţie perfectă, nici chiar în ţările cu democraţii mari. Întotdeauna există posiblitatea unor mari fraudări. Noi aici lucrăm cu instituţiile publice, ONG-uri, reprezentanţii partidelor politice etc. ca să găsim căi pentru a face acest lucru imposibil. Dar suntem oameni şi există întotdeauna un risc. Dar de asta suntem aici, pentru a nu permite acest lucru.

Dar în ţările UE există cazuri de fraudare?

Sunt cazuri separate. În Franţa, după alegeri, unii candidaţi care nu au câştigat scrutinul, grupuri de cetăţeni sau chiar instituţii publice contestă rezultatele în instanţe. Dar sunt cazuri limitate - se întâmplă în anumite localităţi sau regiuni. Nu e vorba despre fraudare generală.

Moldova e parte a Consiliului Europei şi îndeplineşte criteriile de bază pentru o democraţie. Sunt multe lucruri încă în proces, dar în general nu există cazuri de fraudare a alegerilor. Poate există anumite elemente, dar instituţiile judiciare pot interveni în astfel de cazuri.

În ultimii ani, în R. Moldova au avut loc mai multe scrutine, inclusiv anticipate. Şi în prezent unii cer dizolvarea Parlamentului. Ce efect pot avea numărul mare de alegeri?

Există un risc al dezvoltării absenteismului. Îl vedem aici şi în alte ţări - oamenii sunt obosiţi să mergă la alegeri o dată la câteva luni. Dar noi suntem aici ca să facilităm procesele electorale, nu pentru a gestiona situaţiile politice. Dacă vor fi alegeri anticipate în R. Moldova, noi suntem gata din nou ca să colaborăm şi să oferim asistenţă.