Numărul locuitorilor Republicii Moldova, în scădere mare. Datele preliminare ale ultimului recensământ
0Republica Moldova are o populație de 2.401.200 de persoane, numărul fiind cu 13,9% mai mic față de 2014, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului populației și locuințelor (RPL) efectuat în anul 2024.
Aceleași date mai denotă că tot mai mulți cetățeni moldoveni se mută de la sat la oraș, astfel 46,4% din populație (1.113.700 de persoane) trăiesc în mediul urban, iar celelalte 53,4% (1.287.500 de persoane) locuiesc în mediul rural. În 2014, mai mult de jumătate, adică 61,5% trăiau în localități rurale și celelalte 38,5% în cele urbane.
Iar o creștere semnificativă a numărului populației a înregistrat capitala Chișinău, unde a ajuns în 2024 să aibă o populație de aproximativ 719.700 de persoane față de 617.000 în 2014.
Țară îmbătrânită
Conform rezultatelor preliminare, Republica Moldova îmbătrânește, iar numărul persoanelor de peste 65 de ani constituie 437.200 ,,înregistrând o creștere în structura populației de la 11,3 % în 2014 la 18,2 % conform Recensământului Populației Locuințelor (RPL) 2024, astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând”.
99,1% dintre cei participanți au afirmat că dețin cetățenia Republicii Moldova, printre care 15,6% au spus că au și cetățenia altui stat față de ,,recensământul din 2014 la care 99,5% din populație au declarat deținerea cetățeniei Republicii Moldova, inclusiv 5,6% a cetățeniei țării noastre și a altor state. În muninicipiul Chișinău, se înregistrează o pondere mai mare a persoanelor care dețin concomitent cetățenia Republicii Moldova și a altor state - 26,2%, înregistrându-se o creștere, în comparație cu recensământul din 2014, cu 11,7 puncte procentuale”.
În ceea ce privește etnia, 77,2% se declară moldoveni, 7,9% români, 4,9% ucraineni, 4,2% găgăuzi, 3,2% ruși, 1,6% bulgari și 0,4% de etnie romă.
,,Comparativ cu recensământul din 2014, la cel din 2024 se constată creșterea ponderii populației care s-a declarat ca moldoveni (de la 75,3% la 77,2%), români (de la 6,7% la 7,9%) și romi (de la 0,3% la 0,4%). Celelalte etnii înregistrează o scădere a proporției în total populație: ucrainenii de la 6,8% la 4,9%, rușii de la 4,1% la 3,2%, găgăuzii de la 4,4% la 4,2% și bulgarii de la 1,9% la 1,6%. Alte etnii însumează 0,5% din total populație recenzată care au declarat etnia”.
Limba moldovenească
Iar aproape jumătate dintre cei intervievați, mai exact 49,2%, au menționat că limba lor maternă este moldovenească și 31,3% că este limba română.
,,Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensământul din 2014 (23,2%), iar a celor care au declarat ”limba moldovenească” - în scădere cu 7,8 puncte procentuale (56,9% la RPL 2014). Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă - cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară - 1,2%”.
Aceleași date mai relevă că 95,9% s-au născut în Republica Moldova, iar ceilalți 4,1 % în alte state.
Majoritatea participanților la recensământ, adică 95 % s-au declarat ortodocși. ,,Dintre minoritățile confesionale mai reprezentative s-au declarat: baptiști (1,1%), Martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%). S-au declarat: atei 0,6% și fără religie 0,8%”.
RPL cu sprijinul Uniunii
Recensământul Populației și Locuințelor a fost realizat în perioada 8 aprilie - 7 iulie 2024, iar rezultatele finale urmează să fie făcute publice în luna august 2025.
„A fost un exercițiu complex, iar din momentul în care cunoaștem rezultatele, putem crea politici publice care să răspundă exact solicitărilor oamenilor. Mulțumim cetățenilor care au deschis ușile și au răspuns îndemnului nostru public - ați demonstrat că vă pasă și că diversitatea noastră este o resursă și nu o barieră. Am demonstrat că, împreună, Moldova poate!”, a afirmat Artur Mija, Secretarul General al Guvernului de la Chișinău.
,,Aceste date au un rol esențial în elaborarea politicilor publice care aduc beneficii concrete cetățenilor, fie că e vorba de infrastructură, asistență medicală, transport public sau alte domenii-cheie. În plus, un recensământ de înaltă calitate este un instrument valoros pentru prevenirea corupției și asigurarea proceselor democratice atât la nivel local, cât și național”, a adăugat Janis Mazeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova.
RPL a fost efectuat, inclusiv cu suportul Uniunii Europene.