Nu ar schimba nimic în cazurile de copiat, mită şi plagiat. 1.200 de studenţi moldoveni au fost supuşi unui studiu de percepţie al fenomenului corupţiei

Centrul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului a făcut public studiul „Percepţiile studenţilor privind fenomenul corupţiei în Instituţiile de Învăţământ Superior”.

Studiul sociologic vizează trei universităţi din Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova şi Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Acesta a fost realizat concomitent în ţările membre ale Reţelei Studenţeşti Anticorupţie din Europa de Sud-Est: Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova şi Serbia.

Pentru a evolua gradul de percepere a corupţiei printre studenţi, dar şi gradul de percepere a combaterii eficiente a fenomenului mitei, copiatului şi nepotismului, au fost distribuite 1.200 de chestionare, câte 400 pentru fiecare instituţie superioară.

Potretul studentului tipic

În urma studiului care a durat din ianuarie 2012 până în aprilie 2013, s-a creat un portret al studentului moldovean. Considerând calitatea studiilor drept una între satisfăcătoare şi bună, studentul însă nu-şi doreşte îmbunătăţirea prin vreo metodă a situaţiei. Doar în jur de 30% dintre tinerii care învaţă în instituţii superioare consideră corupţia o problemă, iar de pe o scară de la 1 la 4 aceştia o tolerează la nivel de 2,25. A utiliza un paragraf fără a menţiona sursa, a vinde locul în cămin, a tolera profesorul care ia mită şi chiar a-i oferi acea mită – astea sunt acţiunile întreprinse de studenţii moldoveni care, pe lângă asta, consideră că fenomenul trebuie combătut.

Conform studiului, studentul nostru este cu atât mai nemulţumit de calitatea învăţământului, cu cât înaintează în anii academici. 58% a tinerilor consideră sistemul de învăţământ din ţară ca fiind unul „bun”, iar 23% îl califică drept „satisfăcător”. Mai mult de 50 la sută acceptă plagiatul în lucrările de curs, iar 30% nu văd nimic grav în vânzarea camerei de cămin. Deşi doar 35% consideră că este acceptabil să copii la examen, statistica arată că 84% practică copiatul.

Indulgenţi cu sine, severi cu profesorii

Cu toate îşi dau seama că actele de corupţie şi plagiat au conotaţie negativă, studenţii continuă să le practice. Ba mai mult, aceştia optează pentru mustrare sau cel mult exmatriculare în cazul în care au fost descoperiţi. Tinerii sunt însă mai duri cu profesorii: pentru luare de mită aceştia au ales pentru dascălii lor urmărirea penală şi eliberarea din funcţie.

Întrebaţi dacă ar fi dispuşi să raporteze actele de corupţie, nu toţi studenţii şi-ar „turna” colegii. Maxim 24 la sută dintre studenţi şi-ar pârâ colegul care copiază, în schimb aproape 70% şi-ar demasca profesorul care ia mită pentru a trece un student la examen.

Printre motivele de a nu raporta cazurile de corupţie, tinerii au enumerat neştiinţa de a se adresa într-o instanţă anumită, frica, indiferenţa, complexitatea procedurii şi altele, dar majoritatea covârşitoare (51%) a spus că nu ar schimba nimic în situaţia actuală.

La finalul studiului, fiecare student a optat pentru o măsură de combatere a fenomenului. Deşi practică şi tolerează actele de corupere, aproape 70% au ales pedepse mai severe pentru făptaşi, iar câte 46% au optat pentru asigurarea anonimatului persoanelor care raportează cazurile de mită şi majorarea salariilor pentru angajaţii universităţilor.