Moldova se dezvoltă mai greu fără judeţe

În ajunul alegerilor locale generale, care vor avea loc pe 14 iunie, autorităţile locale discută tot mai mult despre actualul format al împărţirii teritorial-administrative. Unii cred că pe vremea judeţelor activitatea acestora era în favoarea dezvoltării localităţilor, pe când raioanele „au împărţit o sărăcie în două sărăcii”.

Acest lucru a determinat, în mare parte, succesele şi insuccesele din fiecare raion de la ultimul scrutin local.

Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi au dat aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării, în cadrul unui ciclu de materiale publicate de IPN.

În raionul Ocniţa nu s-au îndeplinit promisiunile

Lilia Hropotinschii, director executiv al asociaţiei obşteşti „Paradis” din oraşul Ocniţa, a comunicat că acest raion este parte într-un program-pilot de administrare a resurselor financiare şi este foarte restrâns în cheltuirea banilor, respectiv nu-şi poate permite alte cheltuieli decât ceea ce acumulează de sine stătător din taxe şi impozite. Din aceste considerente, mai mulţi primari au motivat că nu au putut realiza diferite promisiuni neavând resurse disponibile.

Expertul spune că foarte mult au influenţat şi culorile politice. În ultimii 4 ani în raion nu s-au făcut investiţii şi nu s-au desfăşurat proiecte comparabile cu perioada anterioară. Lilia Hropotinschii crede că o parte din vină o au şi autorităţile locale, care au manifestat interes scăzut în a rezolva problemele din localităţi. Unii primari, care au fost mai insistenţi, au atras proiecte sociale şi de infrastructură foarte bune, colaborând cu USAID, PNUD etc. Expertul spune că primarii care au putut atrage proiecte sunt şi femei, şi bărbaţi, de culori politice diferire, ceea ce arată că, dacă se vrea cu adevărat, atunci se reuşeşte.

Mulţi primari din Făleşti au primit ajutor pe linie de partid

Întrebat cum s-au descurcat autorităţile locale pe parcursul ultimilor 4 ani, Alexandru Fusa, conducătorul Asociaţiei „Cutezătorul” din Făleşti a spus că unii primari au primit ajutor mai mult pe linie de partid, iar alţii, cu mai puţină susţinere politică, au fost nevoiţi să apeleze la proiecte cu finanţare străină. Cei care au aplicat la proiecte, au obţinut şi succese, iar acolo unde edilii au aşteptat ca banii să vină de undeva nu s-a făcut mare lucru. Primăriile din Sărata Veche, Năvârneţ, Călugăr, Călineşti şi Chetriş au fost menţionate ca fiind un exemplu.

Alexandru Fusa mai spune că actualul format al împărţirii teritorial-administrative nu este favorabil pentru primăriile mici,  întrucât bugetul redus nu le permite să lucreze eficient. Soluţia ar fi trecerea la judeţe, pentru că în forma anterioară în raionul Făleşti erau în jur de 20 de primării şi erau mai eficiente, iar prin împărţirea acestora „o sărăcie a fost împărţită în două sărăcii”. Acesta susţine că este şi mai dificil acolo unde nu există agenţi economici care să aducă venit în bugetul local, iar în asemenea situaţie primăriile, şi aşa cu un buget mic, cheltuie banii pe întreţinerea instituţiilor aflate în gestiunea autorităţilor, iar pentru proiecte de dezvoltare a localităţilor nu rămâne nimic.

Autorităţile din Cantemir, extrem de politizate

Administraţiile publice locale din raionul Cantemir, şi nu numai, au un nivel înalt de politizare, iar aceasta este o tendinţă periculoasă pentru o guvernare locală mai bună, spune Sofia Ursul, director executiv al Asociaţiei Obşteşti „Cetăţeni cu Iniţiativă” din Cantemir. Pentru a se descurca cât mai bine, primarii şi consilierii sunt tentaţi să adere la acele formaţiuni politice care sunt la guvernare. Autorităţile locale tind spre proiecte de anvergură şi neglijează oportunităţile proiectelor mici, iar în realizarea proiectelor fac transparenţă selectivă. O problemă serioasă este capacitatea redusă a acestora de atragere a fondurilor suplimentare alocărilor din buget.

Expertul a menţionat că actualul format de împărţire teritorial-administrativă conduce la dezvoltarea centrului raional, nu şi a localităţilor din cadrul raionului. Impactul  este nefast şi prin prisma accesului populaţiei la serviciile prestate de către autorităţi. Primăriile sunt suprasolicitate şi nu au suficiente capacităţi pentru a acorda servicii sociale, funciare ş.a. Nu este gândită bine împărţirea nici în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici. Un progres privind gestionarea banilor publici se observă numai în sectoarele sănătate publică şi educaţie.