Moldova rămâne cu tot mai puţini studenţi, iar unele universităţi riscă să fie închise

Numărul universităţilor din Moldova este în descreştere. În următorii ani vor mai dispărea universităţi, fie prin comasare, fie că unele se vor desfiinţa. Numărul de studenţi scade, într-un ritm mai mare decât numărul universităţilor, aceştia preferând să plece la studii peste hotare. Problemele învăţământului superior din Moldova au fost discutate în şedinţa Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass media a Parlamentului.

Contactat de IPN după şedinţă, preşedintele Consiliului Rectorilor, Grigore Belostecinic a spus că, dacă în anii ’90 existau 54 de universităţi, în prezent mai sunt doar 29, 17 dintre care sunt de stat şi 12 particulare. Cauza acestei descreşteri este faptul că multe universităţi particulare nu au putut rezista numai cu banii încasaţi din taxele plătite de studenţi şi şi-au închis porţile.

Şi numărul studenţilor s-a redus, de la aproximativ 120 de mii în anul 2007 la 60 de mii în prezent. „Printre cauze nu se află doar factorul demografic, ci şi faptul că oferta universităţilor din Europa şi de peste ocean este una tentantă”, a precizat Grigore Belostecinic. Acesta a mai spus că, pentru a stopa fenomenul, este necesar să se investească în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

Un alt aspect discutat în şedinţa comisiei parlamentare a fost cel al contractelor care trebuie semnate între universităţi şi studenţii care beneficiază de studii la buget. „Încă din anul 1994, există o hotărâre de guvern în care se spune că fiecare dintre conducătorii instituţiilor de învăţământ superior este obligat să încheie contract cu studenţii admişi la buget şi, din câte ştiu eu, sunt doar câteva universităţi care încheie astfel de contracte. Ulterior, dacă aceşti studenţi nu vin în economia naţională, sunt obligaţi să returneze banii pentru studii”, a spus deputatul Adrian Lebedinschi, preşedintele comisiei.

Grigore Belostecinic a declarat pentru IPN că această hotărâre a fost aprobată în condiţiile în care mulţi dintre absolvenţi nu vor să meargă să lucreze în localităţile rurale, unde sunt repartizaţi după absolvire. „Noi am fi obligat absolvenţii să meargă în localităţile rurale să lucreze, dar statul nu mai oferă locuri de muncă. De asemenea, universităţile nu pot să impună absolvenţilor să plătească studiile dacă nu vor să lucreze în ţară. Asta poate face doar statul, prin instanţele de judecată”, a remarcat preşedintele Consiliului Rectorilor.

Grigore Belostecinic spune că există absolvenţi ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie care au început să întoarcă sau şi-au luat angajamentul că vor întoarce banii de studii numai pentru a avea libertatea de a munci în altă ţară.