Moldova bate pasul pe loc la reforma justiţiei şi combaterea corupţiei

Abolirea regimului de vize este cel mai mare succes în implementarea Planului de Acţiuni UE - Republica Moldova de la începutul acestui an, se arată în publicaţia „Euromonitor“. Experţii atrag, însă, atenţia la restanţele în reforma Procuraturii şi realizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie.

De la începutul acestui an, cel mai vizibil progres în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană-Moldova a fost abolirea, la 28 aprilie 2014, a regimului de vize pentru călătoriile în 30 de ţări, se arată în publicaţia trimestrială „Euromonitor“, elaborată de Asociaţia pentru Democraţie Participativă şi Centrul analitic independent Expert-Grup.

Printre progrese mai sunt evidenţiate implementarea E-Justiţiei, prin care a fost asigurată utilizarea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. De asemenea, o realizare importantă a constituit adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale.

Bariere în activitatea CNI

În acelaşi timp, experţii atrag atenţia asupra faptului că multe dintre reformele iniţiate bat pasul pe loc. „La capitolul justiţie, reforma Procuraturii şi uniformizarea codurilor de etică rămân restante, iar testarea cu poligraful a judecătorilor şi procurorilor, de la 1 ianuarie 2015, ar putea să nu fie realizată“, susţine Mariana Calughin, expert asociat la ADEPT.

Potrivit specialistei, Guvernul şi Parlamentul tergiversează elaborarea şi adoptarea mai multor acte normative. „Este cazul Strategiei Naţionale Anticorupţie, document ce trebuia să fie deja aprobat şi fără de care nu poate fi creat şi aplicat un plan concret de acţiuni de combatere a corupţiei. În plus, autorităţile ignoră necesităţile Centrului Naţional de Integritate (CNI), care nu are suficiente resurse financiare şi umane pentru a verifica circa 110.000 de declaraţii de avere şi interese. Proiectul de lege realizat de CNI şi pus pe agenda Parlamentului încă în aprilie 2013 este neglijat, deşi conţine prevederi ce-ar putea înlătura deficienţele majore în activitatea instituţiei“, afirmă Mariana Calughin.

Restanţe la capitolul mass-media

Experţii apreciază drept un regres şi faptul că jurnaliştilor nu li s-au oferit condiţii corespunzătoare în clădirea renovată a Parlamentului. Polina Panainte, coordonator de program la ADEPT, constată, de asemenea, că este în continuare amânată adoptarea legislaţiei care ar asigura transparenţa finanţării şi proprietăţii presei şi ar demonopoliza piaţa mass-media şi cea de publicitate.

„Nu a fost aprobată nici noua versiune a legii presei şi a legii publicităţii, aşa cum prevede planul de acţiuni al Guvernului. Chiar dacă au fost înregistrate mai multe iniţiative de modificare a Codului Audiovizualului care să răspundă la provocările domeniului, nu sunt mari şanse ca aceste proiecte să fie adoptate în actuala legislatură, deoarece există o disproporţie între deschiderea declarativă a deputaţilor şi acţiunile concrete“, susţine Polina Panainte.

Reforma energetică, în pericol

Procedura de reorganizare a întreprinderilor CET-1, CET-2 şi Termocom ar putea fi compromisă, mai consideră autorii publicaţiei. Problemele ar putea fi generate de carenţele structurale din sectorul energetic, cum sunt corupţia, netransparenţa decizională, limitarea concurenţei şi implicarea unor grupuri de interese. „Acestea sunt riscuri majore în transpunerea iniţiativelor legislative şi maximizarea eficienţei energetice. Aceiaşi factori vor submina procesul de atingere a indicatorilor de eficienţă în noua întreprindere Termoelectrica, compromiţând procesul de atragere a asistenţei externe“, se menţionează în studiu.

Pe de altă parte, experţii apreciază pozitiv evoluţiile privind activităţile legislative în domeniul energetic şi deciziile organizaţiilor internaţionale de a finanţa acest sector.

O acţiune în trei luni

Observatorii sunt îngrijoraţi de faptul că ritmul reformelor încetineşte, iar restanţele se adună. Doar 14% din acţiunile curente prevăzute în Strategia de reformare a sectorului Justiţiei pentru primul trimestru al acestui an, adică una din şapte, au fost realizate, constată experţii Promo-Lex şi ai Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, într-un raport de monitorizare lansat ieri. Indicele pentru trimestrul anterior a fost de 24%. În total, din cele 264 de măsuri ce urmau să fie aplicate până la 31 martie, 107 rămân restante, adică 41%. De cealaltă parte, Ministerul Justiţiei susţine că ONG-urile operează cu informaţii eronate.