Moldova aşteaptă o finanţare externă în valoare de circa 450 de milioane de dolari

În perioada anilor 2013 -2015 Moldova poate beneficia de intrări din împrumuturile externe în sumă totală de aproximativ 440,9 de milioane de dolari, potrivit estimărilor făcute în programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu, anii 2013-2015“, aprobat recent de Guvern.

Pentru suport bugetar vor fi îndreptate 19,1 % din intrările de împrumuturi de stat externe, iar pentru finanţarea proiectelor - 80,9% din a suma nominalizată. Ministrul finanţelor în exerciţiu Veaceslav Negruţa a spus că 97,8% din împrumuturile primite vor fi de la instituţiile multilaterale, iar restul de la instituţiile bilaterale. Creditorii principali vor fi Banca Europeană de Investiţii cu 32,7 %, Banca Mondială cu 30,4 %, iar BERD cu 22,1%.

De asemenea, împrumuturi se aşteaptă de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare a Agriculturii şi, pe bilateral, de la Guvernul Austriei, anunţă Info-Prim Neo. Structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori reflectă faptul că Moldova va beneficia de suport extern considerabil, în special din partea Europei, având în vedere opţiunea ţării de integrare europeană.

În perioadă 2013-2015, deficitul bugetar va fi finanţat preponderent din surse externe. În ce priveşte sursele interne de finanţare a deficitului bugetar, programul preconizează comercializarea valorilor mobiliare de stat în valoare de 1,32 de miliarde de lei, inclusiv în sumă de 480 de milioane lei în 2013.

Programul mai prevede continuarea diminuării treptate a datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei pe împrumuturile contractate anterior cu câte 150 de milioane de lei anual.

Ponderea în PIB a datoriei de stat urmează să scadă până în la finele anului 2015 până la 22,2%, adică cu 1,3 puncte procentuale mai puţin faţă de valoarea înregistrată la sfârşitul anului 2011. Ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componenta de bază a bugetului de stat, potrivit programului, va fi în această perioadă de 20%, acest indicator fiind preluat din cadrul sustenabilităţii datoriei de stat pentru ţările cu venituri mici, elaborat de Banca Mondială şi FMI.

Referitor la riscurile aferente portofoliului datoriei de stat, cea mai mare expunere o reprezintă riscurile de piaţă şi anume riscul valutar (70% din datoria de stat este în valută străină şi riscul de refinanţare (riscul de dobândă) având în vedere că datoria de stat internă este preponderent pe termen scurt. În acest context au fost elaborate patru scenarii de şoc, care vizează deprecierea monedei naţionale şi majorarea ratei de dobândă atât pe piaţa externă, cât şi piaţa internă. În funcţie de acestea va fi efectuat managementul datoriei de stat.