Membrii partidului Șor care au participat la protestul antiguvernamental de la Chișinău: Vrem să facem parte din Rusia

Reprezentanții partidului Șor, condus de Ilan Șor, acuzat de furtul miliardului și care se ascunde de justiție în străinătate, au fost aduși organizat la protestul antiguvernamental la Chișinău. Unii își doresc ca Rusia să ia țara lor, pentru că „ar fi mult mai bine decât este acum”, anunță BBC. 

„Suntem de râs, iar Guvernul ne batjocorește. Sunt oameni cu patru sau cinci copii care literalmente nu au ce să mănânce”, a spus Ala, o protestatară, adăugând că mai mult de jumătate de pensie o cheltuie acum pentru facturile la energie.

De altfel, facturile iau acum peste 70% din venitul unei gospodării, potrivit președintelui Republicii Moldova.

„Când am ales acest Guvern, au promis să majoreze salariile și pensiile, dar până acum nu am văzut niciun ban", a mai adăugat protestatara.

Protest cu transport organizat și cheltuieli acoperite de partidul pro-rus

Protestul de la sfârșitul săptămânii trecute la Chișinău, organizat de partidul pro-rus Șor, a fost urmărit îndeaproape de Guvernele din toată Europa și nu doar. Majoritatea protestatarilor a fost adusă cu autobuzul, costurile fiind acoperite de formațiunea politică.

Marina Tauber, vicepreședintele formațiunii, care a condus manifestația, a spus că partidul nu se opune Uniunii Europene și dorește relații bune cu toate părțile, dar există și membri ai partidului care recunosc că ar saluta intervenția Rusiei.

De exemplu, în orașul Orhei situat la o oră distanță de Chișinău, jurnaliștii BBC s-au întâlnit cu consilierul pe listele Șor, Iurie Berenchi, care susține că „nu ne este frică, pentru că dacă Rusia ar vrea să ia Moldova, ar face-o într-o jumătate de zi”. Iar când a fost întrebat, dacă și-a dori acest lucru, el a răspuns fără echivoc. ,,În opinia mea, da. Cu Rusia ne-ar fi mult mai bine decât este acum”.

Protestatarii partidului pro-rus își doresc ca țara lor să facă parte din Rusia

Între timp, mulți oameni din Chișinău văd legăturile mai strânse cu Occidentul ca o modalitate de a asigura independența și democrația țării lor într-un moment critic. 

Opinia manifestanților, însă este diferită și există riscul ca presiunea să se adâncească, iar societatea să se divizeze și mai mult. Riscul este clar. Atunci când Ala și prietenii săi au fost întrebați dacă ei cred că Rusia vrea să se infiltreze în Republica Moldova, așa cum a avertizat recent Maia Sandu, ei au răspuns „Da, să vină! Vrem să vină aici. Vrem să facem parte din Rusia!”. 

Cu câteva zile înainte de manifestație, președinta, Maia Sandu, a avertizat că Rusia planifică să răstoarne Guvernul pro-occidental, prin intermediul sabotorilor instruiți militar, dar deghizați în civili. De cealaltă parte, Kremlinul a declarat că acuzația este o încercare a autorităților moldovenești de a distrage atenția de la propriile eșecuri sociale și economice.

Republica Moldova, situată la granița cu Ucraina, are regiune separatistă pro-rusă și este dependentă de gazul rusesc. Anul trecut, Kremlinul a redus în jumătate livrările de gaze naturale către țară, punând presiune pe Guvernul de la Chișinău, în încercarea de a menține împreună oamenii vorbitori de limba rusă și română. 

Protestele privind creșterea prețului la gaze și electricitate au început în toamna anului trecut. În cadrul briefing-ului de presă din data de 13 februarie, lidera de la Chișinău a declarat că Rusia a încercat deja să destabilizeze situația din țară prin criza energetică, menționând că „este de așteptat să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente".

Planul de acum, însă implică „diversioniști cu pregătire militară, care ar întreprinde acțiuni violente, ar efectua atacuri asupra clădirilor instituțiilor statului sau chiar ar lua ostatici”.

Maia Sandu vorbește despre un complot rusesc cu implicarea opoziției

Maia Sandu a mai declarat că presupusul complot rusesc se va baza pe ,,forțe interne", cum ar fi partidele de opoziție și a cerut Parlamentului să adopte legi mai dure în domeniul securității.

Între timp, 57 de persoane din țări prietene cu Rusia, inclusiv un grup de fani ai fotbalului sârb și câțiva boxeri din Muntenegru, nu au fost lăsate să intre în ultimele zile în Republica Moldova, după controalele serviciilor de securitate.

Spațiul aerian al țării a fost închis în mod neașteptat, timp de câteva ore, săptămâna trecută.

„Este clar că Rusia este un stat agresor”, a declarat Rosian Vasiloi, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) din Republica Moldova pentru BBC. El a mai spus că amenințarea există încă din 24 februarie 2022, când a început războiul Rusiei contra Ucrainei, dar a subliniat că este „diferit acum. Este un amestec de amenințări din interiorul și din exteriorul țării”.

Atât timp cât Ucraina continuă să lupte și va câștiga războiul, el consideră că riscurile pentru Moldova sunt mai mici. „Dacă Ucraina cade, Republica Moldova este următoarea, dar nu-mi este frică”. 

De la începutul războiului, Guvernul a încercat să diversifice sursele de energie ale țării și să o desprindă de dependența de gazul rusesc, dar atacurile asupra infrastructurii Ucrainei și costul importului de energie electrică din România au îngreunat procesul, mai relatează jurnaliștii de la BBC.