Mall-ul Westgate din Nairobi, redeschis după doi ani de la atacul terorist

După 22 de luni de la atacul terorist, mall-ul Westgate din Nairobi, Kenya, a fost redeschis sâmbătă. Corina Ajder, masterand în Politici Publice la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria, şi stagiar la International Crisis Group în Nairobi, Kenya, relatează pentru Adevărul Moldova despre atmosfera din capitala kenyană după atacul terorist din septembrie 2013.

După 22 de luni de la atacul terorist, mall-ul Westgate din Nairobi, Kenya, a fost redeschis sâmbătă. Mai mult de jumătate din magazine au decis să îşi continue afacerea în acelaşi loc. Familii, grupuri de tineri şi vârstnici au făcut coadă la intrarea securizată a mall-ului umplându-i cafenelele şi magazinele. Atmosfera era o combinaţie de curiozitate şi curaj: bându-ne cafeaua sub privirile concentrate ale gardienilor înarmaţi, ştiam cu toţii că în acelaşi loc, într-o dimineaţă de sâmbătă, poate nu foarte diferită de aceasta, 67 de oameni au fost ucişi în atacul care a durat mai mult de 3 zile.

De ce Kenya?

În ultimii ani, Al-Shabaab (trad. - tinerii) – grupul islamist asociat cu Al-Qaeda care încearcă să acapareze puterea în Somalia – a declanşat atacuri şi în Kenya. Ce îi înfuriază pe somalezi suficient încât să atace ţara vecină? În 2011, după ce Al-Shabaab a răpit câţiva turişti în Kenya, aceasta a răspuns trimiţând 2000 de trupe militare în Somalia. Ofensiva – descrisă adesea drept invazie militară – nu a reuşit să slăbească influenţa Al-Shabaab şi ar fi creat condiţiile pentru răspunsuri violente din partea grupării pe teritoriul Kenyei. Aceştia ar mai vrea să destabilizeze guvernul Kenyei şi pentru că îl văd responsabil pentru marginalizarea istorică a comunităţilor de musulmani care locuiesc aici (o ţară a cărei religie oficială este creştinismul). Însă Al-Shabaab ar mai fi motivaţi şi de vizibilitatea internaţională pe care i-o oferă atacurile într-o ţară paşnică. Asta, pentru că, în ciuda multiplelor atacuri din ultimii ani, în realitate aceştia ar pierde teritoriul în Somalia după ce liderul lor, Ahmed Godane, a fost ucis în 2014 într-o ofensivă SUA.

Cum sunt văzuţi somalezii în Kenya

Până la ofensiva militară din 2011, Kenya a avut relaţii prietenoase cu Somalia. Kenya găzduieşte cea mai mare tabără de refugiaţi din lume, cu peste 300.000 de oameni care au plecat din ţara răvăşită de război. În plus, mulţi somalezi au reuşit să se afirme anume în Kenya, unde multe afaceri de succes sunt conduse de somalezi. De-a lungul timpului, însă, s-au acumulat şi frustrări. Kenya ar fi obosit să investească resurse în susţinerea refugiaţilor, iar talentul în business al oaspeţilor somalezi nu e mereu întâlnit cu entuziasm de afaceriştii kenyeni. Toate astea, plus nevoia de ţap ispăşitor după atacul din Westgate, au dus la arestări în masă în comunităţile de somalezi din Kenya şi în deportări forţate înapoi în Somalia. Dar Guvernul s-a aruncat asupra unui inamic imaginar: puţini refugiaţi somalezi au vreo legatură cu Al-Shabaab şi arestările nondiscriminatorii au fost percepute ca o nedreptate, crescând şi mai mult riscul de radicalizare a tinerilor refugiaţi.

Al-Shabaab exploatează frustrările locale

În timp ce Kenya continuă să se concentreze pe duşmanul străin, eforturile ei de a adresa probleme interne, precum corupţia şi şomajul, sunt minime. Totodată, musulmanii continuă să fie marginalizaţi şi somalezii demonizaţi cu aprobarea şi uneori participarea guvernului. Pe acest fundal, în ultimii ani, nemulţumirea publicului a crescut împreună cu susţinerea Al-Shabaab în Kenya, care exploatează cu succes aceste frustrări pentru a se extinde. În ultimul atac terorist al Al-Shabaab, soldat cu 148 de victime – studenţi la universitatea din Garissa – atacatorii au fost surprinşi vorbind Swahili (limba oficială în Kenya) şi nu somaleza, ceea ce sugerează că ar fi localnici. Aceştia ar fi atraşi, între altele, de remunerarea generoasă oferită de grupare în condiţiile educaţiei de proastă calitate şi a şomajului răspândit din Kenya.

În aceste condiţii, un nou atac este probabil. Dar frica perpetuă de un nou atac nu este vestă anti-glonţ şi kenyenii preferă să-şi trăiască viaţa relaxaţi în ciuda riscurilor, aşa cum o arată şi redeschiderea Westgate. Pentru unii, mall-ul ar fi trebuit transformat în memorial pentru victimele atacului. Pentru alţii, redeschiderea sa demonstrează rezilienţa Kenyenilor în faţa tragediei. În ciuda diferenţelor de opinie, mall-ul nu a fost niciodată mai plin decât sâmbătă. În Nairobi, viaţa merge înainte. 

Corina Ajder este masterand în Politici Publice la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria, şi stagiar la International Crisis Group în Nairobi, Kenya.