Maia Sandu: Viitorul partid PAS reprezintă o alternativă de centru-dreapta

Liderul proiectului politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu, a declarat la Moldova 1 că partidul, al cărui congres de constituire va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, reprezintă pentru R. Moldova o alternativă politică de centru-dreapta. Aceasta a afirmat că alături de membrii proiectului politic îşi propune să construiască un partid durabil.

Maia Sandu a declarat că viitorul partid PAS îşi propune să salubrizeze întregul sistem de corupţie şi să elibereze instituţiile statului, pentru ca acestea să lucreze în folosul cetăţenilor. De asemenea, lidera proiectului politic spune că îşi propune să aducă transparenţă în achiziţiile publice, să depolitizeze Comisia Electorală Centrală şi să realizeze reforme pe toate segmentele. Potrivit ei, o primă preocupare a viitorului partid o reprezintă şi problema referitoare la întoarcerea furtului din sistemul financiar-bancar.

Într-o altă ordine de idei, lidera proiectului politic PAS consideră că alegerile prezidenţiale vor constitui un prim pas pentru demolarea actualului sistem politic şi pentru iniţierea reformelor. De asemenea, Maia Sandu, a spus că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate.

Un alt participant al dezbaterii, comentatorul politic Corneliu Ciurea, afirmă că noul proiect politic PAS nu este singura alternativa de pe scena politică din Moldova, întrucât există alternative atât de stânga, cât şi de dreapta. În opinia acestuia, politicianul Maia Sandu este încă o enigmă.

Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, consideră că Maia Sandu ar fi semnat, alături de toţi membrii Guvernului din care făcea parte, actele care ar fi permis furtul miliardului. Acesta afirmă că politicienii care ar fi semnat pentru astfel de acte în România nu şi-ar fi creat partide politice, ci ar fi dat declaraţii la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Maia Sandu a negat însă aceste acuzaţii şi a spus că a semnat pentru a doua garanţie, care a fost emisă când cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank deja se aflau sub supravegherea Băncii Naţionale.