Maia Sandu, despre tichetele de masă: Iniţiativa deschide uşa pentru evaziuni fiscale şi este umilitoare pentru cetăţeni. Reacţia lui Andrian Candu

Iniţiativa legislativă înaintată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, privind implementarea sistemului tichetelor de masă ca soluţie împotriva salariilor în plic, a provocat un schimb de replici pe Facebook, între Candu şi liderul PAS, Maia Sandu.

„Aflăm că guvernarea, fiind preocupată de soarta poporului, a decis să-l ajute, oferindu-le oamenilor... tichete de masă. Proiectul de lege a ridicat mai multe semne de întrebare, lumea întrebând-se ce scheme ascund de data aceasta deputaţii PD-ului. Dacă e atât de promiţătoare iniţiativa cu tichetele de masă, le propun deputaţilor să înceapă cu ei. Să-şi ia suplimentele grase în formă de tichete în valoare de 45 de lei şi să mănânce la una din cantinele sociale. Asta i-ar ajuta să se apropie de popor mai mult decât schimbarea sistemului electoral!”, afirmă Maia Sandu.

Ea consideră că „această iniţiativă deschide uşa pentru evaziuni fiscale şi este umilitoare pentru cetăţeni. Oamenii au nevoie de salarii mai mari pe care să le cheltuie aşa cum vor ei. Iar pentru asta, guvernarea trebuie să asigure un mediu de afaceri atractiv, care să permită afacerilor să se dezvolte, să devină competitive pentru a putea oferi angajaţilor salarii mai bune”.

Candu: Să înţeleg că doamna Maia Sandu preferă salariul în plic?

La rândul său, promotorul acestei idei, Andrian Candu, susţine că fi vrut să se abţină şi să nu-i răspundă Maiei Sandu „să nu o umilesc în faţa cetăţenilor pentru noua gafă făcută. Însă cred că astfel de abordări manipulatoare trebuie taxate dur, mai ales când ascund intenţii populiste care vin să blocheze un beneficiu pentru oameni. După ce a încercat să blocheze Acordul cu FMI, în speranţa că cetăţenii vor rămâne fără pensii şi salarii, şi o criza socială i-ar deschide drumul spre putere, doamna Sandu recidivează. De această dată o supăra propunerea privind tichetele de masă, care pe lângă beneficiile pe care le poate aduce în mod direct oamenilor, combate şi fenomenul salariilor la plic, implicit, evaziunea fiscală”, afirmă speaker-ul.

Andrian Candu adăugat că „Sandu a dorit să fie Prim Ministru, apoi Preşedinte, a lucrat la Banca Mondială, se aşteaptă de la ea sa fie mai informată, să ştie că acest sistem al tichetelor de masă funcţionează de peste 60 de ani în Europa, cu succes şi beneficii pentru cetăţeni. Cred însă că e mai grav, în cazul declaraţiei doamnei Sandu nu vorbim de neştiinţă, ci pur şi simplu de nişte minciuni conştient spuse prin care speră să blocheze o iniţiativă care ar aduce beneficii cetăţenilor.               Pot sa înţeleg criza de idei prin care trece, înţeleg şi obsesia ei faţă de Partidul Democrat, dar nu înţeleg ce are împotriva cetăţenilor? Un fel de politică la PAS”.

Amintim că, potrivit ideii tichetelor de masă, angajaţii le vor putea folosi la cantină, în magazine şi chiar la restaurante, însă doar pentru produsele alimentare, nu şi pentru ţigări sau băuturi alcoolice.

Totodată, implementarea sistemului tichetelor de masă este benevolă. 

„Tichetele de masă sunt un supliment la salariu, o remunerare neimpozitată din punctul de vedere al persoanelor fizice şi este un cost deductibil pentru angajator”, sublinia Andrian Candu pe 1 februarie la întrevederea cu sindicatele şi patronatele din Moldova.

Companiile ar urma să ofere aceste tichete ca supliment la salariu, iar iniţiativa propusă prevede clar interzicerea reducerii salariului dacă se oferă şi tichete de masă.

Operatorii vor fi cei care vor încheia contracte cu unităţile comerciale în care vor putea fi efectuate plăţi cu tichetele de masă. Din sumele tichetelor de masă nu se reţin nici plăţi de asigurare socială, nici impozit pe venit etc.

Iniţiativa propusă prevede interzicerea convertirii valorii tichetelor de masă în bani. Dar se permite să adaugi bani ca să achiţi o cumpărătură. Valoarea tichetului de masă se propune să fie stabilită în baza coşului minim alimentar, care este în prezent 906 lei pe lună. Suma se împarte la 21,1 zile lucrătoare în medie, ţinându-se cont de rata inflaţiei din anul trecut. Astfel pentru acest an se ajunge la valoarea de 45 de lei pe zi.