Mai mulţi deţinuţi în închisorile din Moldova. Ce îi determină să comită infracţiuni

În 2014, în Republica Moldova au fost arestate 1.833 de persoane. Deşi nu toţi reţinuţii au fost condamnaţi, statisticile arată că numărul total al deţinuţilor din Republica Moldova (7.103) este în creştere în comparaţie cu anul trecut (6.666).

Conform datelor statistice prezentate de Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP), cele mai multe persoane deţinute - 1.862 - au vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele ajung în penitenciare la vârsta de 20-30 de ani, spune Iuliana Adam, şefa Secţiei Psihologie şi Asistenţă Socială a Direcţiei Activitate Educativă Psihologică şi Asistenţă Socială din cadrul DIP.

Tinerii săvârşesc infracţiuni

„Datele statistice se referă la vârsta pe care o au la moment persoanele deţinute”, precizează Iuliana Adam. Psihologul mai spune că studiile privind vârsta săvârşirii infracţiunilor arată că stilul de viaţă infracţional este caracteristic, într-o măsură mai mare, persoanelor mai tinere. „S-a constatat că dacă infractorul începe viaţa sa infracţională la o vârstă fragedă, atunci este mai probabilă recidiva sa, adică săvârşirea unei noi infracţiuni”, spune experta.

Risc de recidivă

În acelaşi timp, persoanele care au 30-40 de ani „ar fi putut săvârşi o infracţiune pentru prima dată, din lipsa surselor financiare, pe de o parte, sau pentru că au, de fapt, un stil de viaţă infracţional şi săvârşesc a doua sau a treia infracţiune, pe de altă parte”, explică Iuliana Adam. Ea mai spune că, odată cu înaintarea în vârstă, probabilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni este mai mică.

Ca la 20 de ani...

Psihologul explică posibilele cauze care i-ar determina pe tineri să devină infractori. „Încă nu este bine format conceptul de sine, mulţi îşi caută identitatea. Însă, odată cu înaintarea vârstei, oamenii se cuminţesc, îşi doresc o familie, copii, un loc de muncă. Nu mai vor atâta distracţie ca la 20 de ani. E destul de greu să îi explici unui tânăr, care duce un asemenea mod de viaţă, că trebuie să stea opt ore la muncă pentru un salariu ce nu e foarte mare. Poate el a ţinut în mână bani mult mai grei şi dobândiţi foarte uşor, prin furt”.

Mai puţini militari în închisori

În ceea ce priveşte starea socială a deţinuţilor din Moldova, statisticile arată că, la 1 octombrie 2014, în penitenciarele din ţară se deţineau, în total, 13 militari. „Numărul mic al acestora este un lucru îmbucurător, deoarece asta presupune că săvârşirea infracţiunilor nu este în firea lor. Cei 13 sunt excepţia de la această regulă”, crede Iuliana Adam.

Şomerii, majoritari

Conform datelor DIP, 44,8% din persoanele aflate în penitenciare sunt şomeri. Iuliana Adam spune că acest lucru nu trebuie să ne mire, deoarece „munca grea şi silnică nu este pentru cei cu viaţă infracţională”. Totuşi, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva printre aceştia există şi oameni care au muncit, care au abilităţi profesionale, care au cunoştinţe şi studii, „dar care, la un moment dat, s-au trezit fără muncă din cauza crizei financiare sau alt motiv”, afirmă Iuliana Adam. În funcţie de rezultate, se va stabili dacă este sau nu cazul să se bată alarma celor responsabili de asigurarea dreptului la o viaţă mai bună.

Studii profesionale în închisoare

Deoarece şomerii aflaţi în instituţiile penitenciare nu prea şi-au dorit să obţină anumite abilităţi profesionale în libertate, au ocazia să înveţe o profesie în timpul detenţiei. De la lăcătuş auto, la tencuitori şi mineri, deţinuţii din aproape toate penitenciarele din ţară au posibilitatea să obţină o diplomă de studii profesionale. La iniţiativa lor, în penitenciare sunt create clase afliliate şcolilor profesionale. „Ei au aceleaşi lecţii, curriculă, examene. Iar diploma este a şcolii profesionale, nu a unei instituţii penitenciare”, afirmă Iuliana Adam. Orele au loc zilnic, iar profesorii vin din şcolile profesionale din apropiere, în funcţie de profesie.

Stresul cel mare

Sistemul penitenciar are două sarcini de bază: siguranţa societăţii şi micşorarea riscului de recidivă. Pentru îndeplinirea celei de-a doua misiuni, se introduc programele psiho-sociale, programele de instruire generală şi profesională. Deşi acestea nu sunt obligatorii, în ultimii ani se atestă un interes sporit, deoarece deţinuţii sunt stresaţi şi atunci când părăsesc închisoarea pentru că nu ştiu ce vor face mai departe. Deoarece există aceste gânduri chinuitoare, mulţi încep să realizeze că e bine să solicite aceste cursuri, adaugă şefa Secţiei Psihologie şi Asistenţă Socială a DIP.

Ţăranii şi alcoolul

După şomeri, cei mai mulţi deţinuţi sunt ţăranii (25,65%). „Părerea mea subiectivă este că acţiunile săvârşite de ei sunt sub influenţa alcoolului”, spune experta. Ea precizează că lipsa locurilor de muncă nu poate fi un motiv în cazul lor atunci când comit infracţiuni, deoarece la ţară este întotdeauna de muncă. „Nu afirm categoric că cei de la ţară consumă mai mult alcool decât ceilalţi. Doar că pe ei nu îi influenţează alţi factori criminogeni menţionaţi mai sus”.

Influenţa studiilor

Cei mai mulţi deţinuţi au studii medii incomplete (53,22%). Aceasta înseamnă că studiile influenţează săvârşirea unei acţiuni şi recidiva acesteia. „Odată ce persoana are o calificare, o profesie, atunci şi motivaţia de a trăi pro-social este mult mai mare”, spune psihologul Iuliana Adam.

Totuşi, sunt şi din cei cu studii superioare care încalcă legea. Escrocheriile pentru a obţine profit sunt printre acţiunile pe care le săvârşesc. Mulţi din ei nu-şi recunosc greşeala şi nu pot să conştientizeze de unde vine vina lor, menţionează Iuliana Adam.

De la Ungheni la Chişinău

Deşi statistica mai arată că cei mai mulţi deţinuţi se află în închisorile din Soroca, Cricova şi Brăneşti, „numărul nu ţine de regiunea în care au trăit până acum”, explică experta. Pe lângă faptul că trebuie să ţinem cont de tipul penitenciarului (închis, semideschis şi deschis), trebuie să ştim că şi capacitatea acestora diferă. „Unele din ele au o capacitate mai mare şi pot să deţină mai mulţi deţinuţi. Iar conform Codului de executare, persoanele care se deţin în instiutuţia penitenciară trebuie să fie cât mai aproape posibil de locul de baştină”. Judecătorul la condamnare menţionează numărul anilor de detenţie şi tipul de penitenciar în care îşi va ispăşi pedeapsa infractorul. „Analizăm situaţia în funcţie de numărul de locuri libere pe care le avem. De exemplu, dacă persoana este din Ungheni, unde nu există un penitenciar, persoana va fi deţinută la Chişinău”, a concluzionat Iuliana Adam.

67% dintre persoanele arestate în acest an sunt cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani.