Librăriile își trag obloanele

În ultima vreme tot mai multe librării își pun lacăt la uși. „Diverta", una dintre cele mai mari magazine de carte din Chișinău, se închide peste patru zile. Și alți editori se plâng că afacerile lor nu mai sunt profitabile.

„Stand", un magazin de carte din Capitală, s-a închis acum câteva luni, reţeaua „Pro Noi" şi-a micşorat numărul de buticuri de la 26 la 20, iar „Diverta" se pregăteşte să tragă cortina pe data de 15 iulie.

„Ne pare rău, dar asta a fost decizia distribuitorului oficial. Noi nu avem decât să ne supunem", a declarat Olesea Rotaru, managerul de la Chişinău a librăriei care se poate lăuda peste Prut cu peste 50 de magazine. Până la închidere, toate cărţile la „Diverta" se vând cu reducere de jumătate de preţ.

Moldovenii au uitat de cărţi: nici nu le mai cumpără, nici nu le citesc. Cei mai mulţi dau vina pe preţurile pipărate sau recunosc că pot să găsească şi online volumele de care au nevoie. „De un an încoace, nu am mai cumpărat nicio carte. Am acasă o întreagă bibliotecă online, cu peste 500 de autori", mărturiseşte Vitalie Prodan, student la Istorie. „Îmi îndemn elevii să-şi cumpere din banii de buzunar cărţi. Cât sunt mici, ţin cont de sfatul meu", împărtăşeşte Lidia Scobioală, profesoară de clase gimnaziale în Chişinău.

CĂRŢILE ÎN ROMÂNĂ, MAI SCUMPE DECÂT CELE ÎN RUSĂ

Directorii de edituri recunosc că nu o duc foarte bine şi că au noroc de micii cititori, care sunt şi clienţii de bază ai librăriilor. „Şi reţeaua nostră a suferit în ultima vreme, din cauză că cheltuielile de întreţinere a magazinelor nu erau acoperite de vânzări. Cele mai întrebate sunt cărţile pentru copii. Cu cât cresc mai mari, elevii descoperă şi mijloace alternative de informare. Internetul ne-a afectat foarte mult", spune Dumitru Rudeanu, director la „Pro Noi". Cititorii se mai plâng că operele în limba română sunt net mai scumpe decât cele în rusă. „Nu este vina noastră că se întâmplă aşa. De exemplu, acelaşi volum de «Harry Potter» costă de două ori mai mult în română decât în rusă, şi asta pentru că tirajul în Rusia este de sute de ori mai mare decât peste Prut, ceea ce scade, automat, preţul cărţii", explică Dumitru Rudeanu.

NOUĂ MOLDOVENI DIN 100 CITESC ZILNIC

În acelaşi timp, statisticile arată că oamenii de la noi citesc tot mai puţin. Potrivit ultimelor barometre de opinie publică, peste o jumătate din populaţia Moldovei nu a ţinut în mână o carte în ultimele trei luni. Doar nouă moldoveni din 100 citesc zilnic câte ceva, iar tendinţa este în creştere în ultimii ani, mai arată aceleaşi studii.

Se citeşte mai puţin, dar oamenii sunt azi mai informaţi decât acum un deceniu, este părerea editorilor. „Cu părere de rău pentru noi, moldovenii au devenit aşi când e vorba de piratat cărţi. Au la îndemână toată lectura posibilă. Îi înţeleg când se plâng de preţul cărţilor, nici eu nu-mi permit să-mi cumpăr toate volumele pe care mi le doresc", se destăinuieşte Mircea V. Ciobanu, redactor-şef la Editura „Ştiinţa".

Îi înțeleg pe oameni când se plâng de prețul cărților, nici eu nu-mi permit să-mi cumpăr toate volumele pe care mi le doresc.
Mircea Ciobanu, Redactor-șef la Editura „Știinţa"

«Cartea de sticlă» a învins cartea în accepțiunea ei clasică. E dureros în special pentru noi, breasla scriitorilor.
Arcadie Suceveanu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor

„ADEVĂRUL", PENTRU ORICE BUZUNAR

Editura „Adevărul" te ajută să-ţi completezi biblioteca de acasă cu cele mai bune cărţi la cel mai accesibil preţ. Ai de ales dintr-o varietate de colecţii, printre care „Cartea Verde", „Delicii în bucătărie", „National Geographic", „Marile Muzee", „Pictori de Geniu", etc.

Necititul, o problemă a secolului

Poetul Arcadie Suceveanu, directorul Uniunii Scriitorilor din Moldova, spune că această problemă nu e doar în ţara noastră. „E o situaţie specifică timpului în care trăim. În toată lumea se înregistrează o reducere a cumpărării cărţilor şi ziarelor. Oamenii sunt puşi adesea în situaţia de a alege între o haină şi o carte şi, bineînţeles, va alege în ce să se îmbrace", este de părere Arcadie Suceveanu. „Explozia tehnologiei e de vină. «Cartea de sticlă», cum numesc eu televizorul şi calculatorul, a învins cartea în accepţiunea ei clasică. Este dureros şi dramatic în special pentru noi, breasla scriitorilor. Aş dori totuşi, ca măcar un procent din bugetul unei familii să fie alocat lecturii", a adăugat Suceveanu.