Kazahstanul, afectat de sancţiunile împotriva Rusiei
0Anul acesta, Kazahstanul va avea parte, cel mai probabil, de alegeri prezidenţiale anticipate pe fondul celei de-a doua mari crize economice din ultimii şase ani. Economia kazacă se confruntă cu probleme în aproape fiecare sector.
Deşi executivul kazac are mai multe planuri de contracarare a presiunii economice tot mai mari, cel mai probabil Kazahstanul va avea parte de tulburări sociale, lucru pe care guvernul nu l-a putut gestiona prea bine în trecut.
Potrivit Stratfor, alegerile ar putea fi organizate în luna aprilie, cu un an înainte de termenul legal de încheiere a mandatului actualului preşedinte. Cu o victorie aproape sigură a actualului preşedinte Nursultan Nazarbaev, alegerile i-ar asigura acestuia încă cinci ani de mandat.
Astfel, alegerile anticipate ar servi două scopuri. În primul rând, acestea vor avea rolul de a-i reînnoi mandatul lui Nazarbaev în contextul în care acesta a început să implementeze măsuri şi reforme dure pentru a preveni declinul economic brusc al ţării. În al doilea rând, acestea îşi propun să distragă atenţia populaţiei de la criza economică şi să prevină orice tulburări sociale legate de situaţia economică, se arat[ ]n analiza Stratfor.
Încetinirea creşterii economice
Economia Kazahstanului slăbeşte, guvernul revizuindu-şi prognozele de creştere a produsului intern brut pe anul 2015 de la 4,5% la 1,5%. Cu toate acestea, estimările independente variază între creştere economică la stagnare economică pentru acest an. În mare parte, în utimii 15 ani, Kazahstanul a înregistrat progese economice importante cu creşteri între 8 şi 13 %. Cu toate acestea, cifrele pentru anul 2015 seamănă mult cu cele din timpul recesiunii din 2008-2009.
Există un şir de factori care contribuie la declinul economic, însă cel mai mare impact l-au avut preţurile scăzute la petrol. Veniturile din energie constituie 25 la sută din PIB şi 60 la sută din veniturile bugetare. Iniţial, bugetul pe 2015 al Kazahstanului a fost stabilit în baza preţului de 103 dolari SUA pentru barilul de petrol, însă treptat, după ce bugetul a fost adoptat, preţul petrolului a scăzut la 90, apoi 80 de dolari, iar acum este de 50 de dolari pentru un baril. Astfel, guvernul de la Astana şi-a revizuit deja în scădere bugetul cu 10 la sută, iar în următoarele luni sunt aşteptate şi alte măsuri de reducere a acestuia.
Prognozele, revizuite
Totodată, executivul de la Astana şi-a revizuit şi prognozele pe 2015 referitoare la exporturi, cu 44,7 la sută în scădere faţă de anul anterior. Exporturile ţării sunt în scădere în primul rând din cauza incapacităţii Kazahstanului de a concura cu materiile prime din Rusia care s-au ieftinit considerabil din cauza deprecierii rublei. Mai mult decât atât, rubla slabă afectează moneda naţională şi sistemul financiar al Kazahstanului. Deobicei, tengeul kazah era raportat la rubla rusească, însă, ca urma a devalorizării bruşte cu 19 % a tengeului de către Banca centrală a ţării, în luna februarie 2014, şi fluctuaţiilor puternice anterioare ale valorii rublei, cele două monede s-au despărţit. În pofida devalorizării şi distanţării faţă de rublă, Astana a cheltuit 10 miliarde de dolari în 2014 pentru a preveni ca tengeul să urmeze acelaşi traseu de volatilizare a rublei. Există zvonuri precum că guvernul ar putea devaloriza brusc tengeul din nou. Şeful Băncii centrale a ţării, Kairat Kelimbetov, a declarat că ar prefera o devalorizare treptată a monedei în locul unei devalorizări şoc dintr-o dată. Kelimbetov însă a declarat acelaşi lucru la începutul lui 2014 imediat înainte de devalorizarea valutei naţionale.
Risc pentru tulburări sociale
Sancţiunile asupra băncilor ruseşti afectează destul de puternic şi Kazahstanul, deoarece sectoarele financiare ale celor două ţări sunt puternic conectate. Băncile ruseşti, precum Sberbank şi VTB Bank, sunt investitori de bază în proiecte industriale mari din Kazahstan, iar în ultima perioadă acestea devin din ce în ce mai modeste în ce priveşte împrumuturile şi investiţiile.
În concluzie, problemele cu care se confruntă Kazahstanul în prezent duc la apariţia unui risc ridicat de tulburări sociale, iar guvernul este pus într-o poziţie delicată. Reprimarea grevelor şi demonstraţiilor în trecut nu a făcut decât să înrăutăţească ataşamentul populaţiei faţă de guvern.