Kârgâzstanul aderă la Uniunea Vamală

De la 1 ianuarie 2015, Kârgâzstanul va adera la Uniunea Vamală, din care fac parte Rusia, Kazahstan şi Belarus. Guvernul de la Bişkek a aprobat chiar în ajunul Zilei Independenţei un pachet de 21 legi necesare pentru aderarea la Uniunea Vamală şi Spaţiul Economic Euroasiatic Unic.

"Este o decizie istorică pentru ţara noastră. Am aprobat în unanimitate tot pachetul de legi pentru aderarea la Uniunea Vamală”, a declarat premierul Joomart Otorbaev, citat de Ria Novosti. Executivul kârgâz a anunţat că şi-a îndeplinit aproape în totalitate obligaţiile din foaia de parcurs pentru aderarea Kârgâzstanului la Uniunea Vamală.

La reuniunea Consiliului Economic Eurasiatic Suprem de la Astana, pe 29 mai 2014, a fost semnată o declaraţie privind planul de integrare a Kârgâzstanului în Uniunea Vamală. Tot atunci, Kârgâzstanul şi Rusia au semnat un acord interguvernamental privind cooperarea economică şi de integrarea economică eurasiatică, care prevede înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare ruso-kârgâz, cu un capital de un miliard de dolari şi alocarea a 200 de milioane de dolari pentru finanţarea acţiunilor prevăzute în foaia de parcurs. Costurile pentru implementarea Foi de parcurs sunt estimate la 377 de milioane de dolari, cea mai mare parte fiind destinate întăririi frontierei de stat.

Cele mai importante sectoare ale economiei Kârgâzstanului se află sub controlul companiilor ruse sau kazahe. În acelaşi timp în Kârgâzstan se află cea mai mare piaţă angro din Asia Centrală, unde se vând în special mărfurile chineze.

Kârgâzstanul are o populaţie de 5,8 de milioane de locuitori şi un PIB de şase miliarde de dolari. Astfel, viitorul membru al Uniunii Vamale va avea o contribuţie mai mică de un procent la PIB-ul acestei structuri.

Pe 29 mai 2014, Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat Tratatul pentru constituirea Uniunii Economice Eurasiatice, organizaţia urmând să fie înfiinţată oficial la 1 ianuarie 2015. Pe 29 mai 2014, Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat Tratatul pentru constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), organizaţia urmând să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2015. Cele trei ţări şi-au asumat astfel obligaţii pentru garantarea circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalului, forţei de muncă, precum şi pentru crearea unor politici comune în domeniile energiei, industriei, agriculturii şi transporturilor.

Ideea Uniunii Eurasiatice a fost adusă în atenţia opiniei publice pe 11 octombrie 2011, de către prim-ministrul Rusiei pe atunci, Vladimir Putin, imediat după ce a anunţat că vrea să-şi depună candidatura la preşedinţia Rusiei pentru alegerile din 2012. Tot atunci, Vladimir Putin, a anunţat lansarea de la 1 ianuarie 2012 a mecanismelor Spaţiului Economic Comun, urmând ca până în 2015, ideea de Uniune Eurasiatică să înceapă să se concretizeze. Această organizaţie urma să cuprindă iniţial Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan, iar ulterior să adere Kârgâzstanul şi Tadjikistanul.

Pe 18 noiembrie 2011, şefii celor trei state au semnat Declaraţia privind Integrarea Economică Eurasiatică, ce are ca scop primordial crearea unui Spaţiu Economic Comun între cele trei state, ca urmare a deja existentului Spaţiu Vamal Comun – acord semnat încă din 2009 şi operaţional începând cu 1 iulie 2011, la care şi-a declarat intenţia de a adera Armenia şi Kârgâzstanul.

Încă de la crearea ei, Rusia a pledat pentru ca mai multe foste republici sovietice să se alăture uniunii vamale. Iniţial, Kârghstanul şi Ukraina au anunţat că iau în considerare această opţiune, iar Rusia a făcut presiuni asupra Ucrainei, Armeniei şi Moldovei în acest sens.