Judecătorul ţiganilor din Soroca, despre a doua cea mai mare comunitate de romi din Moldova: Nu poţi compara romii care fură o găină cu cei ce ne fură ţara! VIDEO
0Scăldată de apele Nistrului şi străjuită de fortăreaţa-simbol al oraşului aflat la graniţa cu Ucraina, Soroca este o localitate reprezentativă pentru Republica Moldova. Locurilor încărcate de istorie şi atracţiilor turistice li se alătură şi celebrul Deal al Ţiganilor, populat de una dintre cele mai mari comunităţi de romi din ţară.
Potrivit recensământului din 2004, Soroca ocupă locul doi în ierarhia localităţilor din Moldova populate de romi, aici ducându-şi traiul 1.525 de romi. Odată cu trecerea anilor, însă, numărul acestora a crescut considerabil.
Despre viaţa acestei comunităţi am stat de vorbă cu prim-vicepreşedintele Mişcării social-politice a romilor din Moldova, Robert Cerari. Ne-a primit în căminul său din Dealul Ţiganilor, zonă ajunsă faimoasă graţie palatelor sale. Aici, alternează clădirile somptuoase, care-ţi fură privirea, cu locuinţele mici, sărăcăcioase, „din dos“. Unele palate sunt copii fidele ale unor clădiri cunoscute, cum ar fi Teatrul Mare din Moscova sau Capitoliul din Washington.
Lacăte pe porţile palatelor
Somptuoasele clădiri din Dealul Ţiganilor au fost construite, în mare parte, în anii ’90. La acea vreme, o astfel de clădire valora în jur de 70.000 de dolari. Unele au rămas de atunci în faza de construcţie, iar altele sunt pustii de ani buni, de când proprietarii au luat calea străinătăţii pentru un trai mai bun. Cerari motivează acest lucru prin faptul că banii romilor s-au terminat odată cu destrămarea URSS. Casele servesc ca simplu decor până la întoarcerea celor plecaţi.
Îndărătul luxului, îşi duc viaţa de zi cu zi, cu mare greutate, cei mulţi, romi care au un venit de aproximativ 100 de lei pe lună. „Ce poţi face în ziua de azi cu o sută şi ceva de lei? Aş vrea să văd cum trăiesc demnitarii noştri cu 120 de lei pe lună“, spune Robert Cerari. Cei care au rămas în locurile natale se plâng de lipsa locurilor de muncă şi de faptul că sunt discriminaţi.
Explicaţia pentru sărăcia lucie e simplă: în proporţie de 90%, romii nu au pensii – „statul nu le recunoaşte munca depusă până la proclamarea independenţei“. Acelaşi motiv îl invocă, de altfel, şi pentru actele de hoţie ale romilor. „Dacă romii sunt săraci, înseamnă că ei trebuie să supravieţuiască cumva. Poate au furat o găină, de-ale gurii... Lucrurile astea nu-s normale, nu-s frumoase, dar mă scuzaţi, alţii fură milioane şi miliarde. Când punem în balanţă ceea ce fură romii pentru a supravieţui şi cum alţii fură ţara întreagă, cred că ar fi ruşinos de spus că romii sunt hoţi. Sunt foarte multe cazuri când romii sunt discriminaţi în Republica Moldova“, consideră Cerari, care este şi unul dintre judecătorii romilor. „Noi avem legile noastre, avem judecătorii noştri“, conchide acesta.
Cu toate că deplânge situaţia grea în care-şi duc existenţa majoritatea romilor din Soroca, Robert Cerari consideră că bogăţia nu înseamnă, de fapt, lucruri materiale. El se laudă cu cei cinci copii şi cinci nepoţi ai săi – cu toţii locuiesc sub acelaşi acoperiş, în casa pe care a ridicat-o după propriile puteri şi propria imaginaţie. Este printre puţinii romi care au prosperat fără să fie nevoiţi să emigreze. Asta, graţie afacerii cu cereale pe care o deţine.
Una peste alta, comunitatea de romi din Soroca fascinează în continuare atât prin unitatea sa, cât şi prin diversitate. Viaţa continuă să curgă monoton în Dealul Ţiganilor, printre palatele pustii şi îndărătul acestora, în locuinţele simple ale celor mulţi pentru care fiecare zi constituie o luptă pentru supravieţuire.