Judecătorii i-au făcut dreptate lui Grigore Vieru abia după moarte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grigore Vieru a suferit un atac de cord din cauza acuzaţiilor aduse de ziarul „Flux“

La aproape cinci ani după moartea lui Grigore Vieru, Colegiul civil al Curţii Supreme de Justiţie a pronunţat decizia definitivă în procesul intentat de poet împotriva ziarului „Flux“ încă în anul 2006, stabilind că publicaţia i-a lezat onoarea şi demnitatea.

Grigore Vieru a atacat în instanţă ziarul „Flux“ şi pe jurnalistul Petru Poiată pentru un interviu, publicat în martie 2006, cu preşedintele asociaţiei transnistrene Pro-Europa, Boris Asarov, care conţinea acuzaţii grave la adresa poetului.

Asarov susţinea că Grigore Vieru ar fi participat, împreună cu fostul şef al Securităţii Valeriu Pasat, la o întâlnire secretă la Iaşi cu Ilie Ilaşcu, în cadrul căreia cei doi ar fi încercat să-l convingă pe senatorul român să-l omoare pe liderul PPCD Iurie Roşca şi să-l înlăture de la putere pe comunistul Vladimir Voronin. Mai mult, acesta insinua că Vieru a colaborat nu o singură dată cu securitatea.

Poetul s-a plâns atunci că aceste calomnii i-au defăimat numele şi i-au afectat sănătatea, provocându-i un atac de cord. În decembrie 2006, Judecătoria sectorului Buiucani din Chişinău a obligat ziarul să publice o dezminţire şi să-i achite poetului despăgubiri morale în sumă de 200.000 de lei. Boris Asarov a fost obligat să-i plătească 150.000 de lei, iar Petru Poiată – alte 100 de mii. În 2008, însă, în urma recursurilor înaintate de publicaţie, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a casat această decizie şi a respins acţiunea lui Grigore Vieru.

Abia la începutul acestui an, agentul guvernamental al Republicii Moldova a cerut să fie revizuită decizia CSJ. Recent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie i-a făcut dreptate, menţinând hotărârea primei instanţe.

În ultimul său articol, publicat pe 15 ianuarie 2009, chiar în ajunul accidentului care i-a fost fatal, Grigore Vieru scria că şi ziarul „Moldova Suverană“ l-a numit „spion“ şi „terorist“. El cerea Serviciului de Informaţii şi Securitate să prezinte probe şi îşi exprima speranţa că CSJ va revizui deciziile la cererile împotriva celor două publicaţii.