Între români şi europeni există o mare diferenţă. Dmitrii Rogozin comentează problema includerii limbii române în Constituţia Republicii Moldova

Vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a comentat din nou intenţia deputaţilor proeuropeni de la Chişinău de a modifica Articolul 13 din Constituţie, ce presupune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” ca limbă de stat. Oficialul rus întreabă reprezentanţii majorităţii parlamentare dacă vor să devină români sau europeni, în contextul modificărilor respective.

„Ce vor să devină „democraţii” moldoveni? Români sau europeni? E o mare diferenţă”, a menţionat Dmitrii Rogozin joi, 2 noiembrie, într-o postare pe Facebook.

Marţi, 31 octombrie, vicepremierul Federaţiei Ruse a declarat că decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău nu ar trebui să ne uimească, deoarece judecătorii Curţii deţin paşapoarte româneşti.

„De ce să ne mire? Din şase membri ai Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, cinci sunt români, conform paşaportului”, a menţionat Dmitrii Rogozin pe pagina sa de Facebook

Curtea Constituţională s-a pronunţat marţi, 31 octombrie, asupra solicitării unui grup de deputaţi, dând aviz pozitiv proiectului de lege privind modificarea articolului 13 din Constituţie, prin care sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”, transmite IPN.

Igor Dodon a criticat decizia Curţii Constituţionale de marţi, 31 octombrie. Preşedintele afirmă în Constituţia ţării, în datele recensămîntului populaţiei, dar şi în arhivele medievale este indicată limba moldovenească drept limba istorică a poporului moldovenesc.

De asemenea, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova anunţă că se va împotrivi tentativei de a înlocui sintagma „limba moldovenească” cu „limba română” în Constituţia ţării.