INTERVIU Pavel Brăila, artist: „Dacă spectatorul e provocat, el acceptă digestia lucrării artistice, îşi pune întrebări şi caută să găsească răspunsuri“

Află din interviul pe care l-am realizat cu artistul vizual Pavel Brăila ce poţi vedea interesant la Civic Fest, festivalul ONG-urilor care a început astăzi la Chişinău.

Prin ce consideraţi că merită ca publicul din Chişinău şi din ţară să participe la Civic Fest?

Orice festival, orice întrunire este un spot unde se adună persoane şi organizaţii care au experienţă în diferite domenii şi care sunt gata să împărtăşească, să povestească despre activităţile sale, problemele pe care le înfruntă şi rezultatele obţinute. Aceste întruniri sunt în primul rând importante pentru cei care sunt la început de cale sau persoane care nu cunosc, dar vor să afle ce înseamnă şi cum este să fii activist al societăţii civile. În primul rând Civic Fest este un schimb de experienţă şi contacte noi.

Dacă ar fi să trasăm un numitor comun specific al organizaţiilor non-guvernamentale care activează în Republica Moldova, care ar fi acesta?

Din experienţa participării mele la diferite foruri internaţionale, am observat că în Moldova ducem lipsă de organizaţii non-guvernamentale active. Sper că astfel de foruri ca Civic Fest vor duce la creşterea numărului organizaţiilor obşteşti şi în special diversificarea tipului de activităţi.

Care-i cel mai important proiect artistic pe care l-aţi desfăşurat anul acesta?

Aş menţiona participarea mea la Bienala Europeană de Artă Contemporană Manifesta 10 din Sankt Petersburg, care anul acesta este cel mai important eveniment de artă din lume şi care are soarta de a se desfăşura într-o perioadă foarte complicată. Pe parcursul întregii bienale, situaţia politică dintre Rusia şi Europa escaladează pe zi ce trece, dar mai ales relaţia între Ucraina şi Rusia, unde de la protestele Euromaidanului s-a ajuns la un război murdar. Bienala continuă până la sfârşitul lui octombrie, iar eu deja am realizat patru lucrări diferite în cadrul acesteia: am mutat ora Sankt Peterburgului cu un ceas mai târziu – aşa cum e corect după timpul meridianelor, am conservat 100 de borcănaşe a câte 100g cu Zăpada Olimpică din Soci, o altă lucrare tot cu zăpada olimpică din Soci- în mijlocul lui iulie am topit 300 de kilograme în faţa Palatului de Iarnă, în piaţa Dvortzovaja; ţi am adus cu trenul Chişinău-St.Petersburg vin, sarmale şi plăcinte din Moldova şi am făcut o masă mare chiar în gara Vitebsk, unde ajunge trenul. Aşa a coincis că evenimentul a avut loc cu trei zile înainte de a intra în vigoare sancţiunile Rusiei pentru inportul produselor agricole din Moldova.

Nu pot să nu menţionez faptul că tot anul acesta am început să lucrez la alte două proiecte: filmul „JOC“ (despre renumitul ansamblul de dans JOC) şi „Floarea Solară“ care vor fi prezentate anul viitor în cadrul primului pavilion al Republicii Moldova la Expoziţia Mondială MILANO 2015. 

Cât de deschişi sunt agenţii economici din Republica Moldova spre a susţine iniţiativele de responsabilitate socială? Din punctul Dumneavoastră de vedere ce i-ar determina sa direcţioneze bugete mai substanţiale către sectorul CSR?

Îmi vine greu să răspund la această întrebare deoarece eu am doar o singură experienţă cu agenţii economici din Moldova, pentru un proiect de-al meu. Fabrica de Carton din Chişinau mi-a oferit gratis câteva zeci de coli de carton. Eu cred că pentru a spori participarea/susţinerea ONG-urilor de către agenţii economici e nevoie de o lege care i-ar „inspira“ să fie mai activi.  

Putem considera reprezentanţii mass-media cu adevărat deschişi în mediatizarea proiectelor de responsabilitate socială din Republica Moldova?

În foarte rare cazuri, deoarece în Moldova majoritatea jurnaliştilor sunti angajaţii canalelor TV /posturilor de radio/ ziarelor private, cu interese private, care la rândul lor deseori intră în conflict cu activităţile ONG-urilor. Lasă de dorit şi calitatea mediatizării subiectelor –  vânătoarea de „senzaţii“, tendinţa de a prezenta ştiri-şoc,  formatul „blitz“, nivelul profesionist slab a jurnaliştior - lasă o şansă minimă ca reporterul să intre în esenţă şi să redea la maxim intenţiile şi obiectivele organizatorilor.


Care consideraţi că sunt cele mai importante paneluri de dialog care vor fi abordate în acest an la Civic Fest?

Toate. Dar pentru mine aş menţiona „Cetăţeni în acţiune“ şi “Responsabilitatea socială – îţi pasă, te implici, acţionezi”.

Creaţiile artistice din Republica Moldova pot fi considerate instrumente de influenţă sau de conştientizare asupra problemelor sociale din ţara noastră?

La ce fel de creaţii artistice vă referiţi? Creaţiile artistice deseori sunt folosite ca instrumente de propagandă, dar părerea mea este că Lucrările artistice sint  „declanşatoare“ pentru începutul unei discuţii, conştientizarea anumitor situaţii, sensibilizarea unor factori… Pâna la urmă o lucrare artistică este exprimarea opiniei unui artist/grup de artişti – interacţiunea cu această lucrare rămâne la discreţia spactatorului. Dacă spectatorul este provocat, el acceptă digestia lucrării, îşi pune întrebări şi caută să găsească răspunsuri… Asemenea spectacolelor Teatrului Spălătorie – care într-adevăr provoacă şi aduc spectatorii la un dialog.