Igor Volniţchi: Protestele de la Parlament au fost organizate pentru a nu admite un scenariu inconvenabil PDM

Protestele care au avut loc vineri, 7 iunie, în apropiere de Parlament la care oamenii au cerut stabilitate şi s-au pronunţat împotriva ideii de a organiza alegeri anticipate, au avut drept scop de a nu admite un scenariu inconvenabil Partidului Democrat.

De asemenea, acţiunea a avut scopul şi de a exercita presiuni asupra Partidului Socialiştilor care în acea perioadă şi-a întrunit în şedinţă Consiliul Politic al formaţiunii. De această părere este comentatorul politic Igor Volniţchi, exprimată la emisiunea „Glavnîi vopros” de la NTV Moldova, transmite IPN.

„Acest lucru arată cum PDM s-a pregătit pentru această zi. Cred că scenariul alegerilor anticipate, deşi PDM condamnă scrutinul şi oamenii care s-au adunat acolo spuneau că nu îşi doresc anticipatele, este mai convenabil pentru democraţi, dar ei nu pot să declare deschis despre acest lucru”, afirmă comentatorul.

Comentatorul politic Igor Volniţchi spune că socialiştii au preferat alegerile anticipate decât un Guvern minoritar creat de lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu. În opinia lui, un asemenea Guvern ar fi fost un pas destul de riscant pentru că fără o majoritate în Parlament acest executiv risca să fie demis timp de câteva luni şi astfel ar fi putut provoca o nouă criză politică în Republica Moldova.

Igor Volniţchi susţine că blocul ACUM înţelege că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate succesul lui ar putea să se reducă şi alte partide, care pe 24 martie, nu au participat la scrutin, acum ar putea să o facă.

Juristul Partidului Socialiştilor, Fadei Nagacevsch, a spus că decizia PSRM de a nu merge la negocieri cu Partidul Democrat şi de a prefera un scrutin anticipat a fost destul de previzibilă având în vedere că situaţia nu s-a schimbat de la ultima şedinţă a Consiliului Naţional al formaţiunii care a luat decizii clare în acest sens.

Juristul menţionează că hotărârea Curţii Constituţionale anunţată vineri seara prevede că Parlamentul poate fi dizolvat la trei luni de la validarea alegerilor, adică de la 9 martie, ceea ce ar însemna că termenul ar fi pe 9 iunie. Totodată, Fadei Nagacevschi atrage atenţia asupra faptului că în decizia CC, după noţiunea „în termen de trei luni”, juraţii au indicat în paranteze o altă noţiune - „90 de zile”, iar un simplu calcul arată că data de 7 iunie este tocmai a 90-a zi de la validarea scrutinului.