Igor Boţan: În al doilea tur se alege între Uniunea Europeană şi cea Euroasiatică

Analistul politic Igor Boţan consideră că înainte de cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial apare întrebarea privind alegerea care trebuie făcută: spre Uniunea Europeană prin muncă şi reforme sau Uniunea Euroasiatică care actualmente nu e de înţeles ce reprezintă, transmite IPN.

Potrivit lui, în 2005, în societatea moldovenească a apărut o speranţă, odată cu votarea de către întreg Parlamentul a declaraţiei cu privire la integrarea europeană a Moldovei, ceea ce confirmă că atunci a existat un consens naţional: „Acest lucru a fost valabil până în 2014, când un partid politic, care acum este la guvernare, a apărut şi a spus că se vrea anularea Acordului de Asociere şi se vrea integrarea euroasiatică. Atunci a reapărut divizarea societăţii”.

Potrivit lui Igor Boţan, în societate există cetăţeni care insistă pe dimensiunea geopolitică şi o consideră cea mai importantă formă a politicii externe a Republicii Moldova. Ţinând cont de conjunctura respectivă, Moldova a devenit ţară asociată cu Uniunea Europeană. Moldova şi UE pretind că au o asociere politică şi integrare economică, lucru care a condus la introducerea embargoului de către Federaţia Rusă în 2013 sub pretextul că Moldova, odată semnând Acordul de Liber Schimb cu UE, poate submina securitatea economică a Federaţiei Ruse.

Potrivit expertului, comerţul extern al Republicii Moldova cu Federaţia Rusă este la nivel de zecimi. În opinia sa, de fapt, embargoul introdus faţă de Moldova este un răspuns la alegerea făcută de Moldova. Apoi, imediat a apărut opţiunea politică de alternativă şi anume, anularea Acordului de Asociere cu UE, în vederea aderării la Uniunea Euroasiatică. Timp de 6 ani Moldova se află în „scrânciobul” de aderare la vectorul european sau la cel euroasiatic. Perspectivele de soluţionare a acestei probleme deocamdată nu se întrevăd. Potrivit lui Igor Boţan, UE cere îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere, iar Uniunea Euroasiatică trece printr-o perioadă foarte grea, având în vedere situaţia din Belarus, Armenia, Kîrgîstan, Rusia care, practic, nu mai are aliaţi în lume şi se află sub embargouri.

În altă ordine de idei, Igor Boţan, consideră că unionismul este un curent cetăţenesc absolut legitim şi chiar legal, potrivit articolului 142 din Constituţie – „portiţa” care a permis ca partidele unioniste să se poată legaliza, să nu se ascundă. Această performanţă îi aparţine Vitaliei Pavlicenco care a câştigat la Curtea Supremă un proces, iar ca urmare s-a permis înregistrarea partidelor politice de orientare unionistă.

Potrivit expertului, în 2014, pe 17 martie, preşedintele român Traian Băsescu a făcut o declaraţie potrivit căreia „România nu-şi poate asuma unirea cu Republica Moldova. Acest lucru este posibil în cadrul OSCE, doar dacă cetăţenii Republicii Moldova vor ajunge la punctul când vor deveni majoritar unionişti”. Potrivit lui Igor Boţan, procesele de schimbare de hotare se pot realiza doar dacă UE, membră a căreia este România,  acceptă, iar NATO rezolvă problemele de securitate ale ţărilor membre, inclusiv România. Un lucru important pe care politicienii români nu au putut să-l rezolve, este introducerea în Constituţia României a clauzei privind unirea. Acest lucru s-a încercat în România în 2015, dar s-a renunţat. În opinia sa, e important ca România să aibă această clauză, pentru că Rusia când a anexat Crimeea a făcut-o în baza articolului 64 din Constituţie care prevede unirea cu alte teritorii. Dacă vreodată se va ajunge la unire, România va trebui să-şi asume obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova, inclusiv obligaţiunile pe care le are în raport cu Ucraina şi Federaţia Rusă, inclusiv acordul din 21 iulie 1992 privind încetarea focului la Nistru.

Igor Boţan a mai spus că oamenii au plecat din ţară pentru că aici le este rău. Iniţial, au mers în Rusia pentru că e o ţară mai aproape de Moldova din punct de vedere cultural, lingvistic etc. „În campania din 2016, preşedintele Igor Dodon, spunea că în Federaţia Rusă sunt 700 de mii de cetăţeni cărora el le va rezolva problemele. Acum, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene spune că în Federaţia Rusă au rămas 400 de mii, ceea ce înseamnă că 300 de mii de cetăţeni moldoveni au plecat din Federaţia Rusă. Unde? Nu se cunoaşte. Dar un fapt e sigur: pentru Igor Dodon nu a votat diaspora din Federaţia Rusă, ci pentru Renato Usatîi. Concetăţenii care au decis să meargă în Europa sau SUA, ei consideră că societăţile de acolo au un potenţial care permite a fi asimilat şi de ei. Nu-i poţi blama pentru asta. Totodată, dacă se ajunge la votarea prin poştă sau votarea electronică, în general dispare problema votării peste hotare”, a spus el.

Dezbaterea „Societatea divizată şi lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze şi efecte”, este ediţia a 8-a din ciclul electoral „Noi şi preşedintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.