Hrana şi întreţinerea ne golesc buzunarele
0BUGET Statisticile arată că moldovenii cheltuiesc mai bine de o treime din bugetul familiei pentru alimente. În ordinea priorităţilor, oamenii mai dau bani pe întreţinerea casei şi îmbrăcăminte. Cel mai puţin se alocă pentru educaţie.
Ultimul raport prezentat de Biroul Naţional de Statistică (BNS) referitor la veniturile şi cheltuielile moldovenilor arată că, pe timp de criză, oamenii au cheltuit cu 12,5% mai mult. Datele compară cifrele din intervalul iulie-septembrie 2010 cu cele din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Conform datelor BNS, cel mai mult moldovenii au dat bani anul acesta pe mâncare, circa 38% din bugetul familiei. Procentul este în scădere faţă de anul trecut. În topul cheltuielilor urmează întreţinerea locuinţei cu aproape 20% din buget şi obiectele vestimentare, 11% din bani. La polul opus, sumele cele mai mici alocate din bugetul unei familii sunt investite în educaţie, tutun şi alcool. Specialiştii în economie susţin că o asemenea structură a cheltuielilor este specifică unei ţări sărace, aşa cum este considerată Republica Moldova.
„Conform celor mai recente studii de comportament de consum, două treimi din populaţia noastră menţionează că trăieşte de la salariu la salariu şi că veniturile acoperă doar strictul necesar, susţine Tatiana Lariuşin, economist în cadrul Institutului „IDIS Viitorul".
TRAI DE LA
UN SALARIU LA ALTUL
În opinia economistei, faptul că şi la populaţia rurală cea mai mare parte din venituri se duce pe produse alimentare este o manifestare evidentă a sărăciei oamenilor.
„Este cunoscut că sărăcia în Moldova este concentrată în sate şi oraşe mici. În cazul populaţiei rurale avem de-a face cu o dublă lovitură: sătenii suferă şi de pe urma faptului că au cele mai mici venituri şi din cauza creşterii rapide a preţurilor, în special la produsele de bază din alimentaţie", mai spune Tatiana Lariuşin. Acelaşi expert îi acuză pe oamenii de afaceri, dar şi autorităţile pentru creşterea preţurilor la o serie de produse alimentare precum carnea, peştele, legumele. „Afacerile în ţara noastră sunt astfel constituite încât patronilor le este mai avantajos să crească preţurile, decât să majoreze volumul de mărfuri scoase la vânzare", mai susţine Lariuşin.
VENITURILE, MAI MICI DECÂT CHELTUIELILE
Statisticile mai arată că cheltuielile medii lunare de consum în acest an au constituit, în medie pentru o persoană, 1.462,9 de lei (92 de euro). În schimb, veniturile lunare au fost de 1.337,3 de lei (84 de euro) în medie pe o persoană. astfel, banii câştigaţi oficial sunt cu 9% mai puţini decât cei cheltuiţi.
„Acest lucru se explică prin faptul că oamenii nu declară toate sursele de venit. În plus, în unele situaţii se mai adaugă şi împrumuturile pe care populaţia le face la bancă", a declarat Ala Negruţa şefa Direcţiei Statistica Socială şi a Nivelului de Trai din cadrul BNS. ;
Infuzie de bani
de la moldovenii de peste hotare
FINANŢAREÎn perioada iulie-septembrie 2010, veniturile moldovenilor au crescut cu 12%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Potrivit BNS, circa 45% din veniturile moldovenilor au provenit din salarii, 18,5% din ajutoare sociale sau pensii şi 16,8% din banii trimişi de moldovenii plecaţi la muncă peste hotare.
„SĂRACII CARE MUNCESC"
Experţii susţin că sumele mari primite de la cei din străinătate, dar şi plăţile sociale reflectă un număr
mare de persoane social-vulnerabile. Mai exact, este vorba despre acele persoane care dau bani pe alimente, mai exact pe pâine şi lapte.
„Toate datele arată că în Moldova, în ciuda faptului că mulţi oameni au de lucru, nu câştigă suficient de mulţi bani ca să aibă un trai decent. Este vorba despre aşa-numita categorie a «săracilor care muncesc»", a declarat economistul Tatiana Lariuşin. Expertul remarcă şi faptul că, înainte de criză, sărăcia a avut o tendinţă ascendentă. Acest lucru s-a accentuat în ultimul an, pe fondul recesiunii.
„Toate acestea indică faptul că autorităţile nu mai au nici dreptul şi nici timpul pentru a amâna reformele sociale şi economice. Indiferent ce guvern vom avea şi ce planuri va avea acesta, toate se vor axa în mod inevitabil pe reducerea sărăciei şi creşterea bunăstării sociale. Şi, de această dată în realitate, nu pe hârtie", mai notează, Tatiana Lariuşin.