Handmade sau made in China

La târgul de mărţişoare din centrul Capitalei găsiţi atât accesorii lucrate manual, cât şi chinezării kitschoase.

Galina Smorodinova (40 de ani), din Chişinău, croşetează mărţişoare de 15 ani. Femeia se aşează la masa de lucru după sărbătorile de iarnă.

„Chiar dacă bradul încă e în casă, eu deja mă pregătesc de primăvară“, spune meşteriţa, care mai încondeiază ouă de Paşti şi face suvenire din ceramică. De câteva zile, ea vinde ciucuri, clopoţei şi globuleţe alb-roşii lângă Sala cu Orgă. În fiecare an, ea foloseşte peste un kilometru de aţă din care face zeci de mărţişoare, pe care le vinde cu 5 lei (cele mici) şi cu 50 (mai mari).

Este singurul mod în care îşi câştigă existenţa. „Nu pot spune că fac o avere, dar am venit. Cumpăr aţă albă şi roşie, investesc timp şi muncă, plătesc taxa de comerţ - 50 de lei pe zi“, explică vânzătoarea.

Primăvară cu iz autohton

Ca ea sunt alţi zeci de comercianţi în centrul Capitalei. La târgul improvizat din faţa magazinului „Gemeni“, puteţi găsi mărţişoare pentru toate gusturile. Aveţi de ales între cele clasice, doar din aţă, pentru care veţi plăti cel puţin un leu, şi cele accesorizate cu flori, broşe, insigne din plastic, mărgele sau papiţoi made in China, care ajung până la 120 de lei, în funcţie de dimensiune.

Pentru tradiţionalişti, meşterii populari au pregătit bijuterii cu specific naţional. „Le-am făcut împreună cu soţia mea timp de un an. Avem clopoţei, potcoave, animale şi alte figurine din ceramică, piele, aţă şi pănuşe. Eu sunt olar, dar confecţionez şi mărţişoare“, povesteşte Vitalie Parlui, din Chişinău, care are marfă de la unul până la 25 de lei. 

La câţiva metri distanţă o găsim pe Eugenia Dodon, din Chişinău, care face ghiocei şi porumbei albi şi roşii asemenea unor covoraşe pluşate, pe care le lipeşte pe coală de hârtie colorată. „Am învăţat această tehnică de la mama mea. Nu ştiu dacă are vreo denumire, dar sigur e originală. Ideea mi-a venit atunci când l-am ajutat pe fiul meu să facă mărţişoare pentru grădiniţă şi de doi ani le vând în piaţă“, mărturiseşte femeia.
Unii vânzători aduc mărţişoare din România şi Bulgaria, ţări în care la fel există această tradiţie.

„E cam frig, dar trebuie să ne descurcăm cumva până începem lucrul la ţară“, se plânge Ion Bârdan, din Lozova. Cei care nu iubesc să poarte mărţişoare la piept sau le pierd, pot opta pentru brăţări din mărgele sau aţe, care costă 15 lei.