FOTO Ia, celebrată la cea de-a treia ediţie a festivalului dedicat portului tradiţional
0Zeci de iubitori ai portului popular s-au adunat astăzi la pensiunea agro-turistică „Curtea Moşului“, la periferia Chişinăului, în cadrul celei de-a treia ediţii a Festivalului Iei.
Cea de-a treia ediţie a festivalului s-a desfăşurat sub egida primei doamne Margareta Timofti şi cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
„Ia este bluza cea mai reprezentativă, elegantă şi enigmatică din costumul portului nostru popular. Ea ne-a adunat din nou ca să ne sugereze să o redescoperim, să redescoperim comorile din lada bunicii, elementele şi simbolurile care vorbesc despre istoria noastră, armonia în care a trăit omul şi natura, care vorbeşte despre frumuseţea şi hărnicia femeilor ce au pus în ie toată dragostea“, a declarat Margareta Timofti în deschiderea evenimentului.
Zeci de meşteri populari din Moldova şi din România şi-au expus spre vânzare colecţiile de cămăşi tradiţionale, stănuţe, brâuri, catrinţe şi pălării, dar şi obiecte de artizanat, oale de lut, broderii, instrumente muzicale şi obiecte cioplite în lemn. Vizitatorii au putut admira dansuri populare ale ansamblurilor folclorice din mai multe regiuni ale ţării, cântecele surorilor Osoianu şi ale altor artişti de muzică populară. Totodată, organizatorii au aranjat master-class-uri de pregătire a bucatelor tradiţionale, olărit, ţesutul covoraşelor, broderie, croşetare.
Elementul-cheie al festivalului a fost prezentarea colecţiilor de ii din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, vechi de la sfârşitul secolului XIX sau replici ale unor cămăşi unice, originare din diferite ţinuturi ale Moldovei şi României, prezentate de etnologul Varvara Buzilă.
Ministra Culturii, Monica Babuc, i-a felicitat pe cei prezenţi cu sărbătoarea Duminicii Mari, vorbind despre valoarea tradiţiilor poporului nostru.
„Dragii mei, când ne îmbrăcăm ia, demonstrăm încă o dată că nu suntem nişte oarecare, ci un popor mare, cu o cultură excepţională şi o tradiţie atât de frumoasă precum ia pe care o port acum care vine din Bucovina şi numără peste 100 de ani. Ce tehnică deosebită a fost folosită în această ie, s-a lucrat la ea la lumina lămpii o iarnă întreagă, atunci când nu erau telefoane mobile şi iPad-uri, dar lumea ştia să-şi introducă sufletul în aceste costume. Prin asta vom dăinui în lume, prin costumul nostru naţional, covorul, bucătăria, irepetabilul nostru folclor. Să ne dea Dumnezeu puteri să înţelegem câte comori purtăm pe noi şi în sufletul nostru“, a declarat Monica Babuc.