Fondul clasei, permis sau nu? Când e voie să dai bani la şcoală

În instituţiile de învăţământ unde nu există asociaţii de părinţi nu poate avea loc colectarea banilor pentru „fondul şcolii”, fondul clasei” şi alte invenţii. Crearea asociaţiilor părinteşti trebuie să pornească de la dorinţa şi iniţiativa părinţilor, iar aderarea la ele este benevolă. Pentru a activa în cadrul legal, asociaţiile părinteşti trebuie să fie înregistrate la Ministerul Justiţiei sau la organele autorităţilor publice locale.

Explicaţii în acest sens a oferit ministrul educaţiei, Corina Fusu, într-o conferinţă de presă, transmite IPN.

Ea a constatat că cel mai des în cazurile colectărilor ilicite de bani sunt implicaţi părinţii care îşi pot permite să achite taxa de membru al asociaţiei părinteşti şi îi influenţează, iar uneori chiar îi intimidează, pe cei care nu o pot plăti. „Nu este corect să se insiste ca fiecare părinte să fie membru al asociaţiei. Aici trebuie să intervină administraţia instituţiei, în scopul evitării cazurilor de abuz, neglijenţă, încălcare a drepturilor elevilor sau părinţilor. Cadrele didactice şi managerii pot colabora cu asociaţiile, dar nicidecum nu pot impune părinţii să strângă bani pentru necesităţile şcolii sau cele personale”, a spus Corina Fusu.

Acesta a adăugat că nu există acte normative care ar admite sau ar recomanda colectarea unor sume băneşti în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie, însă cu părere de rău, nu toţi profesorii şi nu toţi părinţii respectă legea.

Potrivit ministrului educaţiei, un motiv al abaterilor menţionate este şi faptul că nu toate instituţiile de învăţământ şi-au făcut transparente bugetele. Dacă la nivel republican circa 80% din şcoli au trecut la autonomie financiară, în municipiul Chişinău acest indice constituie doar 20%. La momentul actual fiecare instituţie de învăţământ primar, gimnazial şi liceal este finanţată din bugetul de stat conform formulei de cost per elev. Şcolile care au implementat autonomia financiară îşi gestionează resursele independent, repartizând banii în funcţie de necesităţi.

Corina Fusu a subliniat că bugetul mediu per şcoală la nivel naţional în anul bugetar 2015 a fost de  2,7 milioane de lei. Bugetul maxim pe şcoală, peste 6 milioane de lei, este în municipiul Chişinău, deoarece instituţiile de învăţământ au un număr mai mare de elevi, însă anume în capitală fenomenul de colectare ilicită a banilor este mai acut.

Cheltuielile medii per elev, acoperite de stat, au constituit în anul 2015 la nivel naţional 10 mii 709 lei. Astfel, într-o instituţie de învăţământ cu un număr rezonabil de elevi şi un management financiar eficient, banii alocaţi de stat acoperă nu doar cheltuielile primare, cum ar fi salariul profesorilor şi serviciile comunale, dar şi alte necesităţi. Există şcoli care au reuşit să procure echipamente IT, materiale didactice şi literatură artistică pentru bibliotecă, să renoveze sălile de sport, cantinele etc.