FMI recunoaşte că a făcut o derogare de la criteriile de performanţă, când a aprobat alocarea tranşei de 79 milioane de dolari Republicii Moldova

Instituţia financiară internaţională anunţă că a decis să dea bani ţării noastre fără a avea o informaţie privind respectarea angajamentelor asumate de autorităţile de la Chişinău.

Consiliul de Directori executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat derogarea de la criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii martie 2011, dată fiind lipsa informaţiei necesare pentru evaluarea gradului de respectare a criteriilor vizate, se arată într-un comunicat de presă a instituţiei.

Totodată, instituţia financiară internaţională constată o serie de succese obţinute de autorităţile de la Chişinău în realizarea reformelor social-economice, dar insistă asupra ducerii lor până la capăt.

FMI cere continuarea reformelor

„Sunt necesare eforturi în continuare în vederea îmbunătăţirii climatului de afaceri şi promovarea exporturilor. Barierele în calea comerţului împiedică dezvoltarea economică şi trebuie să fie eliminate la prima posibilitate", susţine John Lipsky, Prim-Director Adjunct al FMI.

Potrivit lui Lipsky, e nevoie de „reforme complexe pentru a asigura durabilitatea financiară a sectorului energetic, iar de-etatizarea planificată a întreprinderilor de stat ar trebui să contribuie la sporirea eficienţei acestora şi la atragerea investiţiilor străine".

John Lipsky a declarat că: "Economia Republicii Moldova şi-a revenit rapid după recesiunea din 2009 şi perspectivele sunt promiţătoare. Autorităţile înregistrează progrese bune pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice, promovarea unei creşteri economice echilibrate şi reducerea sărăciei, în contextul realizării programului susţinut de FMI.

Obiectivele programului legate de restabilirea durabilităţii bugetar-fiscale până la finele anului 2012 se realizează aşa cum s-a planificat. Bazându-se pe performanţele foarte bune din anul 2010, bugetul pentru anul 2011 prevede avansarea adecvată în procesul de consolidare bugetar-fiscală prin reducerea cheltuielilor curente şi majorarea concomitentă a alocărilor pentru investiţiile publice şi cheltuielile sociale prioritare. Pe termen mediu, reducerea dimensiunilor sectorului public va constitui cheia asigurării unei poziţii bugetar-fiscale durabile. Extinderea planificată a sistemului de asistenţă socială direcţionată va spori protecţia persoanelor celor mai vulnerabile şi va contribui la reducerea în continuare a sărăciei.

În timp ce rata inflaţiei a scăzut, relansarea creşterii economice robuste asigură modificarea politicii monetare, trecând de la obiectivul de susţinere a procesului de relansare economică spre abordarea riscurilor inflaţioniste. Promovarea recentă a unei politici monetare mai austere a fost adecvată. Necesitatea sporirii gradului de austeritate în continuare va fi examinată dacă perspectivele inflaţiei se vor deteriora, apărând riscul de destabilizare a aşteptărilor inflaţioniste.

Situaţia din sectorul financiar s-a ameliorat: ponderea creditelor neperformante este în scădere, iar profitabilitatea băncilor este în creştere. Reformele curente menite să ducă la consolidarea stabilităţii financiare includ perfecţionarea cadrului de pregătire pentru a face faţă situaţiilor de criză şi cadrului de reglementare a băncilor cu probleme".