Exportul de cereale din R. Moldova s-a redus cu 60%, de la începerea războiului din Ucraina

De la începerea războiului ruso-ucrainean, exporturile de cereale ale Moldovei s-au redus cu 60%. Dacă înainte de război Moldova exporta în jur de 250 de mii-300 de mii de tone de cereale anual, acum se va ajunge la aproximativ 150 de mii de tone, transmite IPN.

 Estimările au fost prezentate de Igor Grigoriev, preşedintele Asociaţiei „Agrocereale, în cadrul unor dezbateri publice, desfăşurate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Agenţii economici au subliniat că e necesară crearea cheiurilor temporare, care ar putea rezolva parţial problema, pentru ca grânele să fie transportate spre porturile din România.

Totodată, Igor Grigoriev a subliniat că e nevoie ca albiile râurilor Prut şi Nistru să fie curăţate. Ele sunt navigabile, dar nu pot permite decât trecerea barjelor, nu şi a navelor mai mari, din cauza adâncimii mici a apei. Asociaţiile de agricultori sunt gata să contribuie cu expertiză şi cu bani pentru derularea unor astfel de programe.

Expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, a evidenţiat că statul trebuie să se implice în rezolvarea problemei, deoarece producătorii agricoli nu au posibilitatea de a transporta nici măcar cantitatea proprie de cereale pentru export. Totodată, există şi solicitări din partea agricultorilor ucraineni, care ar dori să exporte cereale prin Moldova spre România.

Ion Rotaru, reprezentantul unui agent economic din regiunea transnistreană, a declarat că pe malul stâng al Nistrului situaţia agricultorilor e şi mai gravă, după ce administraţia de la Tiraspol a interzis complet exporturile de cereale. Chiar şi în condiţii obişnuite, fermierii se loveau de obstacole ce ţin de legislaţie, a spus Ion Rotaru, care a propus o eficientizare a activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în ceea ce ţine de obţinerea certificatelor fitosanitare.

Igor Tagadiuc, reprezentant al unui alt agent economic, a subliniat că e nevoie de înfiinţarea cheiurilor temporare, în condiţiile în care portul Reni, prin care exporta cereale, funcţionează la o capacitate de numai 20%, iar riscurile închiderii complete sunt mari. El a spus că autorităţile trebuie să se implice pentru a debloca situaţia şi pentru a facilita exporturile prin România.

Eduard Bulgac, reprezentant al Asociaţiei Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni, a atenţionat că la Vama Sculeni aşteaptă zile în şir zeci de camioane încărcate cu cereale. Totodată, Eduard Bulgac a subliniat problema elevatoarelor care aparţin Căii Ferate din Moldova, pe care CFM nici nu le foloseşte, nici nu le repară, dar nici nu le vinde. Acestea ar putea fi preluate, reparate şi întreţinute de fermieri care ar putea astfel să încarce marfa în vagoane. În acest moment, documentaţia respectivă există şi a fost depusă, dar autorităţile nu au luat nicio decizie, a declarat Eduard Bulgac.

Directorul Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a spus că CFM are puţine vagoane, iar solicitările sunt foarte multe şi a avertizat că dacă nu se găseşte o soluţie urgentă pentru achiziţia de vagoane cerealiere, în cel mult 3-4 ani, Moldova nu va mai putea exporta grâne, pe motiv că expiră perioada de funcţionare a vagoanelor folosite în prezent.

Chilat Spartac, reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie, a menţionat că în ultimii ani exportatorii au preferat camioanele, în condiţiile în care transportul pe calea ferată era prea scump. El a dat ca exemplu terminalul cerealier de la Giurgiuleşti, unde 80% din cereale sunt transportate cu camioanele şi doar 20% - pe cale ferată.

Igor Munteanu, expertul în politici publice al IDIS „Viitorul”, a spus că problemele şi soluţiile propuse de mediul de afaceri se vor regăsi în recomandările pe care Agenda de Business le va prezenta autorităţilor.